Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 246/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 246/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 18-07-2012 în dosarul nr. 246/2012
Dosar nr._ ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 246/2012
Ședința publică de la 18 Iulie 2012
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Grefier: V. D.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 316/07.06.2010 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, formulată de condamnatul F. C..
În conformitate cu prevederile art.403 alin.1 C.p.p., admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluționează în camera de consiliu, fără participarea procurorului și fără citarea părților.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin referatul nr. 391/III/6/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T. înregistrat pe rolul Tribunalului T. sub nr._, a fost înaintată spre competentă soluționare cererea de revizuire formulată de revizuientul F. C. împotriva sentinței penale nr. 316/PI/17.06.2010, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, împreună cu rezultatul cercetărilor efectuate, conform disp. art.399 C.p.p., cu concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă întrucât aspectele invocate – necesitatea schimbării încadrării juridice ca urmare a reaprecierii probelor, și aplicarea unei pedepse mai mici – nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres prev. de art. 394 C.p.p..
În motivarea cererii, revizuientul a arătat, în esență, că dorește rejudecarea cauzei, nefiind judecat corect, întrucât pedepsele aplicate lui și fratelui lui sunt mult prea mari raportat la faptele săvârșite – el a furat, iar fratele său a stat afară cu unchiul lor și cu acel om, - precum și la starea de minoritate în care se aflau amândoi.
În probațiune, au fost atașate la dosarul cauzei, dosarele nr._ ,_ ale Tribunalului T., nr._, 3347._, ale Curții de Apel Timișoara, nr._ ,_ ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum si dosarul de urmărire penala nr. 2085/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 316/17.06.2010, pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, inculpatul F. C. a fost condamnat, prin schimbarea încadrării juridice din infr. prev. de art. 211 alin.1,2 lit.b, alin. 21 lit.a,b și alin.3 C.p. cu aplic. art. 99 C.p. în infr. prev. de art. 211 alin.1, 2 lit.b, alin. 21 lit.a și alin.3 C.p. cu aplic. art. 99 C.p., la pedeapsa de 10 ani închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Prin decizia penală nr. 146/14.10.2010, pronunțată în dosar nr._, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondate apelurile formulate de inculpații F. I., F. C. și F. G. împotriva sentinței penale nr. 316/17.06.2010 a Tribunalului T., iar prin decizia penală nr.4581/17.12.2010 a ÎCCJ București au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpați împotriva respectivei decizii penale.
Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac prin care sunt atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt.
Potrivit art. 393 Cod proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii pentru motivele limitativ prevăzute de art. 394 Cod proc. penală, respectiv dacă:
˝a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.˝
În ceea ce privește primul motiv de revizuire, pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe acest motiv potrivit dispozițiilor art.394 alin.1 lit.a si al.2 cod procedură penală, este necesar ca revizuientul să indice fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, sau cel puțin, probe noi, care nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei (chiar dacă aceasta cunoștea faptele probatorii) și care sunt de natură să ducă la dovedirea netemeiniciei hotărârii de achitare, încetare a procesului penal sau condamnare. Cu alte cuvinte, pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire întemeiată pe acest motiv este necesar ca aceste împrejurări noi să conducă la o soluție diametral opusă, iar nu, eventual, la o reindividualizare a pedepsei aplicate.
Or, în speță, instanța constată că aspectele pe care revizuientul și-a întemeiat prezenta cerere nu pot fi încadrate în prevederile art. 394 al.1 lit.a C.p.p. și nici în vreunul dintre celelalte cazuri prev. de art. 394 C.p.p., pentru a justifica admiterea în principiu a cererii formulate; revizuientul a susținut doar că s-a făcut o greșită încadrare juridică întrucât el a furat, fără însă a indica anumite fapte sau împrejurări noi care nu au fost avute în vedere de către instanța de fond la soluționarea cauzei și care ar fi de natură să dovedească aceste aspecte, și că pedeapsa este prea mare raportat la faptul că era minor la data săvârșirii faptei – aspecte cunoscute de prima instanță și avute în vedere la individualizarea pedepsei, el urmărind practic prin cererea sa să determine o nouă judecată asupra fondului cauzei pe baza aceluiași material probatoriu, lucru care nu este posibil, hotărârea de condamnare definitivă beneficiind de autoritate de lucru judecat;
Ca atare, constatând că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire prev. de art. 394 C.p.p., precum și că acestea au făcut obiectul și al altor cereri de revizuire respinse în mod definitiv de către instanțe (s.p. 196/PI/15.06.2012 și s.p. nr.437/PI/21.10.2011 ale tribunalului T.), în baza art.403 alin.3 C.p.p. raportat la art.394 C.p.p. instanța va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul F. C., urmând ca în temeiul art.192 alin.2 C.p.p. să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.403 C.pr.pen. rap. la art.394 C.pr.pen, respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petentul condamnat F. C., fiul lui C. și E., născut la data de 18.12.1991, împotriva sentinței penale nr. 316/P.I/17.06.2010 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen., obligă revizuientul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru revizuientul condamnat.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.07.2012.
Președinte, Grefier,
A. C. ȚIRA V. D.
Pt. d-na grefier, aflată în C.O., semnează
grefierul șef al Tribunalului, d-na C. U.
A.C.Ț/V.D.
3 exempl. /06.08.2012
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 68/2012.... → |
|---|
