Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 51/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 51/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-03-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 51
Ședința publică de la 07 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Grefier C. H.
Ministerul Public reprezentat de procuror R. G.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol, la ordine se află pronunțarea în cauza penală privind pe inculpatul Ș. P., cu domiciliul în mun. V., ., . ., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 122/P/2011 pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
Obiectul cauzei: infracțiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005).
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 27 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință aferentă ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, având nevoie de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea în cauză pentru termenul de astăzi, când:
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei penale de față, instanța reține următoarele:
Pe rolul Tribunalului V. la data de 21.05.2012, sub nr._, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V., prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Ș. P. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9al.1 lit.b)din Legea nr. 241/2005, cu aplic.art.41al.2 Cod penal.
În fapt, prin actul de sesizare al instanței, s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatului Ș. P. că, în mod repetat și, în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 12.05.2010-4.09.2010, în calitate de administrator al ., nu a înregistrat în evidențele contabile ale acestei societăți, suma totală de 21.001,88 lei, reprezentând operațiuni comerciale de prestări servicii de anvelopare termică a mai multor locuințe din mun. V., cauzând, astfel, bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 6537,79 lei, reprezentând 3826,72 lei tva si 2711,07 lei impozit pe profit.
În cursul urmăririi penale, prin adresa nr.8863/9.05.2012, Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția G. a Finanțelor P. V., s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma totală de 6537,79 lei reprezentând prejudiciu direct cauzat în dauna bugetului de stat, compus din suma de 3826,72 lei tva si 2711,07 lei impozit pe profit.
Partea civilă nu a solicitat si obligarea inculpatului la plata, până la achitarea efectivă de debitului, si a dobânzilor și penalităților de întârziere.
În fine, în temeiul prevederilor art. 163 Cod procedură penală a solicitat luarea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.
Deși legal citat, inculpatul Ș. P. nu s-a prezentat în fața instanței, nefiind audiat în cursul judecății și nici nu a precizat, printr-un înscris autentic dacă dorește să recurgă la procedura reglementată de prevederile art. 320 ind.1 Cod procedură penală.
La data de 19.09.2012(fila 28 dosarul instanței) a depus la dosarul cauzei un memoriu, prin care aduce la cunoștința instanței apărările sale cu privire la fondul cauzei, dar si un set de înscrisuri contabile în susținerea cererii sale.
La termenul de judecată din data de 21.11.2012 au fost audiați martorii din lucrări S. C. și B. N., dispunându-se, totodată, efectuarea unei expertize fiscale, ale cărei obiective au fost stabilite la acelasi termen de judecată. Expertiza fiscală a fost depusă la dosarul cauzei la data de 29 ianuarie 2013.
Urmărirea penală s-a început față de inculpatul Ș. P., conform art. 228 alin. 1 și 1Cod de procedură penală, prin rezoluția organului de cercetare penală din data de 26.09.2011, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în calitate de administrator al . nu a înregistrat în evidența contabilă a societății mai multe facturi fiscale în care se consemnează operațiuni comerciale reale, prin aceasta cauzând un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 7596,65 lei. Rezoluția a fost confirmată de către procuror la data de 29.9.2011.
Inculpatului Ș. P. i s-a adus la cunoștință învinuirea (fila 16 a dosarului de urmărire penală), fiind si audiat la aceiași dată.
Inculpatului Ș. P. nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, din procesele verbale de citare și executare a mandatului de aducere emis pe numele său rezultând că este plecat în Germania ,la o adresă necunoscută.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V. s-a dispus punerea în mișcare si trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Ș. P. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9al.1 lit.b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41al.2 Cod penal, constând în aceea că, în mod repetat și, în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 12.05.2010-4.09.2010, în calitate de administrator al ., nu a înregistrat în evidențele contabile ale acestei societăți, suma totală de 21.001,88 lei, reprezentând operațiuni comerciale de prestări servicii de anvelopare termică a mai multor locuințe din mun. V., cauzând, astfel, bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 6537,79 lei, reprezentând 3826,72 lei tva si 2711,07 lei impozit pe profit.
Analizând probele administrate, precum și actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpatul Ș. P. domiciliază în mun. V., nu este cunoscut cu antecedente penale, iar în prezent este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. de art. 9 al. 1 lit. „b" din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen, comisă în următoarele împrejurări:
La data de 09.08.2004 a fost înființată S.C. „Ieftin Total" SRL V. având ca administrator pe învinuitul Ș. P. și pe numita Ș. Maghița, aceasta din urmă retrăgându-se din funcția de administrator la data de 18.09.2009.
La data de 27.10.2010, comisari ai Gărzii Financiare -Secția Județului V. au efectuat un control - concretizat în încheierea procesului-verbal nr._/27.10.2010 - ocazie cu care s-a stabilit că S.C. „Ieftin Total" SRL V. s-a sustras de la plata către bugetul consolidat al statului a sumei de 6537,79 lei, din care TVA = 3826,72 lei și impozit pe profit = 2711,07 lei prin neînregistrarea în evidența contabilă a unor venituri în sumă totală de 21.001,88 lei, reprezentând operațiuni comerciale de prestări servicii de anvelopare termică a mai multor locuințe din mun. V..
Cercetările efectuate au stabilit că inculpatul Ș. P., în calitate de administrator al S.C. „Ieftin Total" SRL V., a inițiat efectuarea unor lucrări de anvelopare termică a mai multor blocuri de locuințe din mun. V. pentru realizarea cărora a perceput de la persoanele fizice beneficiare ale acestora diferite sume de bani cu titlu de contravaloare a lucrărilor respective sau cu titlu de avans al efectuării acestora.
In urma controlului efectuat de Garda Financiară - Secția Județului V., care s-a desfășurat în luna octombrie 2010, s-a stabilit că, în perioada 12.05._10, inculpatul Ștefanescu P. a încasat sume de bani de la beneficiari, pentru emițând chitanțe și facturi pe care nu le-a mai înregistrat în evidența contabilă a societății, iar, pentru o altă parte, nemaiemițând asemenea documente.
Concret, s-a stabilit de către organele de control fiscal faptul că inculpatul Ș. P., în anul 2010, până la data controlului fiscal, respectiv în luna octombrie 2010, nu a înregistrat în evidența contabilă a societății pe care o administra, în ordinea cronologică a efectuării acestora, așa cum impune Legea nr. 82/1991 republicată, următoarele facturi fiscale și chitanțele aferente acestora:
-factura fiscală nr. 21/12.07.2010 emisă numitului Suflet C. pentru suma de 1000 lei;
-factura fiscală nr. 21/12.07.2010 emisă numitului S. C. pentru suma de 1133,88 lei;
-factura fiscală nr. 22/12.07.2010 emisă numitului Agaținei V. pentru suma de 1790 lei; < -="">1;
-factura fiscală nr. 28/03.09.2010 emisă numitului A. Ș. pentru suma de 900 lei;
-factura fiscală nr. 29/4.09.2010 emisă-numitei Scariat A. pentru suma de 1240 lei;
-factura fiscală nr. 24/20.07.2010 emisă numitului B. N. pentru suma de 2800 lei;-factura fiscală nr. 25/20.05.2010 emisă numitului M. M. pentru suma de 500 lei;
-factura fiscală nr. 27/3.09.2010 emisă numitului Răută V. pentru suma de 3000 lei;
-factura fiscală nr. 30/04.09.2010 emisă numitului Hupcă V. pentru suma de 1488 lei;
-factura fiscală nr. 20/12.07.2010 emisă numitei B. Oltița pentru suma de 400 lei;
-factura fiscală nr. 18/12.05.2010 emisă numitului U. G. pentru suma de 2300 lei din care nu s-a înregistrat suma de 650 lei;
-factura fiscală nr. 23/14.07.2010 emisă numitului H. I. pentru suma de 800 lei;
-factura fiscală nr. 26/1.08.2010 emisă numitului R. N. pentru suma de 1800 lei.
La sumele mai sus menționate se mai adaugă suma de 1500 lei încasată de la numitul P. D. D. și de 2000 lei încasată de la numitul C. I. pentru care inculpatul Ș. P. nu a mai emis factură fiscală.
Așa cum rezultă din conținutul adresei nr._/19.03.2012 emisă de Garda Financiară - Secția Județului V. (care modifică sesizarea penală nr._/27.10.2010 sub aspectul cuantumului prejudiciului), valoarea totală a sumelor încasate de către inculpatul Ș. P. și neînregistrate în evidențele contabile ale S.C. „Ieftin Total" SRL V. este de 21.001,88 lei.
În cursul judecății, tocmai pentru că inculpatul S. P., prin memoriul depus, a contestat cuantumul prejudiciului cauzat, învederând, printre altele, că în cursul anului 2010, societatea pe care o administra nu a înregistrat profit, pentru a datora statului impozit pe profit, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Prin expertiza contabilă dispusă în cauză, lucrare științifică care a avut în vedere si înscrisurile contabile depuse de către inculpat în cursul judecății, întocmite ulterior controlului efectuat de organele de control fiscal, tocmai drept urmare a dispozițiilor acesteia, s-a stabilit faptul că facturile fiscale neînregistrate în registrele societății în perioada mai-septembrie 2010, în valoare totală de 21.001,81 lei au fost înregistrate în contabilitatea societății, după efectuarea controlului de către Garda Financiară, până la sfârșitul anului 2010. Practic, concluzionează expertul fiscal faptul că, până la sfârșitul anului 2010, . a refăcut toate registrele atât pentru perioada supusă controlului fiscal, cât și pentru perioada următoare, cuprinzând atât facturile reținute în actul de sesizare, cât și alte documente emise pentru activitatea comercială efectuată.
De asemenea, s-a stabilit faptul că în anul 2010, având în vedere veniturile fiscale realizate în această perioadă, inclusiv suma de 21.001,88 lei, având în vedere si pierderea fiscală reportată din anul 2009, societatea nu a avut profit fiscal, împrejurare raportat la care, aferent anului 2010, societatea administrată de către inculpat nu datorează către stat impozit pe profit.
Demn de remarcat este faptul că organul de control fiscal nu a calculat prin actele de control fiscal impozitul pe profit potrivit dispozițiilor art. 19 din Codul fiscal.
Astfel, deși potrivit legislației fiscale, art.19 si următoarele din Codul fiscal, profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile din orice sursă si cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, așa cum sunt acestea înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza legii contabilității, respectiv a Legii nr. 82/1991, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile(practic cuantumul impozitului pe profit se stabilește prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra bazei de impunere reprezentată de diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un întreg an fiscal, nu doar prin aplicarea cotei de impunere asupra valorii bunurilor neînregistrate în contabilitate ), organul de control fiscal a calculat impozitul pe profit având în vedere doar veniturile obținute prin omisiunea înregistrării în contabilitate a veniturilor în cuantum de 21.001,88 lei, fără a avea în vedere și cuantumul total al veniturilor din anul fiscal 2010, precum si cheltuielile efectuate pentru obținerea acestora.
Prin aceiași expertiză contabilă, s-a stabilit că drept urmare a neînregistrării în termenul prevăzut de lege a facturilor si chitanțelor fiscale mai sus arătate si a nedepunerii în termen de către inculpat a decontului de tva pentru trimestrul IV 2010, societatea administrată de către acesta s-a sustras de la plata sumei de 3.653 lei, cu titlu de tva datorată bugetului de stat ca urmare a neînregistrării în termenul prevăzut de lege a facturilor și chitanțelor fiscale mai sus arătate.
În concluzie, arată instanța faptul că, prin expertiza contabilă efectuată în cauză s-a stabilit faptul că prin fapta inculpatului Ș. P. de a nu înregistra în termenul stabilit de lege, adică în momentul efectuării operațiunii economico-financiare, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991-legea contabilității, în evidențele contabile ale acestei societăți venituri în sumă totală de 21.001,88 lei, reprezentând operațiuni comerciale de prestări servicii de anvelopare termică a mai multor locuințe din mun. V., s-a cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 3826,72 lei, constând în taxa pe valoarea adăugată neachitată, iar societatea nu s-a sustras, astfel, de la plata unui impozit pe profit în cuantum de 2711,07 lei deoarece nu datora un asemenea impozit pe profit pe anul 2010, așa cum s-a stabilit prin expertiza contabilă efectuată în cauză.
Prin urmare, reține instanța faptul că prejudiciul cauzat în dauna bugetului de stat prin fapta inculpatului Ș. P. este în cuantum de 3826,72 lei, constând în taxa pe valoarea adăugată .
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 63 Cod procedură penală care stipulează că „probele nu au valoare prestabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului”, precum și dispozițiile art. 75 Cod procedură penală conform cărora ”declarațiile părții vătămate… făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”.
Instanța de judecată a coroborat declarațiile inculpatului Șefănescu P. din cursul urmăririi penale, cu depozițiile martorilor B. N., S. C., P. D. D., A. V., cu mențiunile actului de control fiscal reprezentat de procesul verbal din data de 27.10.2010 al Gărzii Financiare V., având în vedere raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 1790/30.01.2013, precum și relațiile înaintate de către Oficiul Registrului Comerțului, dar și celelalte înscrisuri depuse în cauză.
Inculpatul Ș. P. a fost audiat în cursul urmăririi penale, nu si în cursul cercetării judecătorești, nerecunoscând săvârșiri iinfracțiunii reținute în sarcina sa, în modalitatea în care a fost descrisă în rechizitoriu.
În drept, fapta inculpatului Ș. P., care, în mod repetat și, în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 12.05.2010-4.09.2010, în calitate de administrator al ., nu a înregistrat în termenul prevăzut de lege, adică odată cu efectuarea operațiunii economico-financiare, în evidențele contabile ale acestei societăți, suma totală de 21.001,88 lei, reprezentând operațiuni comerciale de prestări servicii de anvelopare termică a mai multor locuințe din mun. V., cauzând, astfel, bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 3826,72 lei, reprezentând taxă pe valoarea adăugată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41al.2 Cod penal.
În ceea ce privește susținerile inculpatului potrivit cărora fapta sa nu ar prezenta gardul de pericol social concret al unei infracțiuni, impunându-se achitarea sa, potrivit dispozițiilor art. 18ind.1 Cod procedură penală, tribunalul reține faptul că raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, care constă în neevidențierea în documentele contabile ale unei societăți comerciale a unei părți semnificative din încasări mai-septembrie 2010, adică pentru o perioadă îndelungată de timp, în sumă de 21.001,88 lei, cu consecința eludării plății unui tva în cuantum de 3826,72 lei, raporta la scopul urmărit, respectiv eludarea bugetului de stat, la împrejurările în care a fost comisă fapta, la urmarea produsă, nu se poate reține faptul fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni în înțelesul prevederilor art. 18ind.1 Cpenal.
Sub aspectul laturii subiective, nu se poate reține forma de vinovăție a culpei, cât timp din probele administrate în cauză a rezultat faptul că inculpatul a cunoscut împrejurarea că operațiunile comerciale mai sus arătate nu au fost înregistrate în contabilitate, urmărindu-se, astfel, sustragerea de la plata unor obligații fiscale datorate statului.
Inculpatul Ș. P. are vârsta de 43 ani, este absolvent de studii medii, este divorțat, nu are copii minori în întreținere, nu are antecedente penale, având ocupația de administrator al unei societăți comerciale.
În prezenta cauză a recunoscut faptul că nu a înregistrat operațiunile comerciale în discuție în termenul prevăzut de lege, dar a contestat faptul că ar fi datorat un impozit pe profit către stat în condițiile în care a înregistrat în anul anterior o pierdere fiscală semnificativă.
Săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanța îi va aplica acestuia o pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiunea comisă, în limitele prevăzute de textul incriminator.
La individualizarea pedepselor, care urmează a fi aplicate, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal și anume dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele pedepsei prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005( închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi), împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, gradul concret de pericol social al acesteia, persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gradul de pericol social al faptei săvârșite rezultă din modul si mijlocele de săvârșire a infracțiunii, de împrejurările concrete în care a fost comisă, scopul urmărit, urmarea produsă, așa cum au fost acestea prezentate anterior si din persoana si conduita inculpatului Ș. P..
Din examinarea textului de lege invocat rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei.
Pe de altă parte, art. 52 Cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Raportat acestei prevederi s-a reținut că un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru reeducarea inculpatului.
Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 Cod penal, aceasta trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii sale, gravității faptelor comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl prezintă persoana inculpatului.
Instanța va reține în favoarea inculpatului și circumstanța atenuată prev. de art. 74al.1 lit.a, constând în conduita bună în societate reliefată de lipsa antecedentelor penale, și, pe cale de consecință, va face aplicarea art. 76 lit. d) Cod penal și va coborî pedeapsa ce o va aplica în limitele permise de acest text de lege.
Având însă în vedere cele expuse mai sus, instanța apreciază o pedeapsă de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005,cu aplic art. 74al 1lit.a Cod penal coroborat cu art. 76al.1 lit.d Cod penal si art.41al.2) Cod penal este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, adică cel preventiv si cel educativ.
Raportat la cauza Hirst contra Marii Britanii și în baza prevederilor art. 71 Cod penal privind pedeapsa accesorie, va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei aplicate exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective, precum și a dreptului prevăzut la litera b) acela de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dar si dreptul prev. de lit.c din același articol, constând în dreptul de a ocupa funcția de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, față de soluția de condamnare instanța considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Tribunalul consideră că scopul pedepsei față de inculpatul Ș. P. poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.
Această convingere este fundamentată pe circumstanțele personale ale inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale, la momentul săvârșirii faptei din prezenta cauza, vârsta sa (43 ani), instanța apreciind că prin fixarea unui termen de 2 ani și 6 luni de încercare (cu posibilitatea revocării suspendării în cazul reiterării comportamentului infracțional în această perioadă) și impunerea de obligații în sarcina inculpatului se ating scopurile pedepsei, prev. de art. 52 Cod penal, într-o mai mare măsură decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Instanța constată că sunt îndeplinite și celelalte condiții impuse de art. 81 Cod penal
Condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei reprezintă un avertisment suficient pentru inculpat, în măsură să conducă la reeducarea acestuia, la formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, de valorile sociale ocrotite prin dispozițiile legale ce incriminează infracțiunea pentru care a fost antrenată răspunderea penală și să își conformeze conduita exigențelor legii penale.
În baza art. 81al.1 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 ani, stabilit în condițiile art. 83 Cod penal,.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 alin. 1 Cod de procedură penală, se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei.
Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția G. a Finanțelor P. a Județului V.(fila 36 dosar de urmărire penală), s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 6537,79 lei, reprezentând prejudiciu direct cauzat în dauna bugetului de stat, compus din suma de 3826,72 lei tva și suma de 2711,07 lei impozit pe profit.
Nu s-a solicitat, totodată, acordarea de dobânzi și penalități până la data achitării efective a debitului debitului.
Totodată, prin aceiași adresă de constituire de parte civilă, A.,prin Direcția G. a Finanțelor P. V., conform art. 163 Cod de procedură penală, a solicita luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului.
Prin expertiza contabilă efectuată în cauză în cursul urmăririi penale s-a constat că inculpatul, prin fapta comisă, a cauzat un prejudiciu bugetului consolidat la statului în valoare de 3826,72 lei cu titlu de taxă pe valoarea adăugată.
Prin aceiași expertiză contabilă s-a stabilit faptul că inculpatul Ș. P. nu datorează către stat, pentru anul 2010, nici o sumă cu titlu de impozit pe profit, nici măcar suma de 2711,07 lei stabilită prin actul de inspecție fiscală.
Pe cale de consecință, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 998 și urm. Cod civil, va obliga pe inculpatul Ș. P. la plata către această parte civilă a sumei de 3826,72 lei, cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, și va respinge, ca nefondate, pretențiile părții civile constând obligarea inculpatului Ș. P. la plata către această parte civilă a sumei de 2711,07 lei impozit pe profit.
Va constata faptul că partea civilă nu a solicitat obligarea inculpatului Ș. P. și la plata către stat a dobânzilor și penalităților aferente debitului principal, potrivit Codului fiscal și Codului de procedură fiscală.
Totodată, va menține măsura sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penal prin ordonanța nr. 122/P/2012 din data de 8.05.2012 în vederea reparării prejudiciului asupra imobilului situat în V., .,., jud. V., deținut în coproprietate cu numita F. Maghița, dar doar până la concurența sumei de 3826,72 lei( prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă efectuată în cursul cercetării judecătorești).
Conform art. 12 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 va interzice inculpatului Ș. P. să fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, dispune decăderea acestuia din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege.
Conform art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, se va comunica Oficiului Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
Constatând culpa procesuală a inculpatului, în baza art. 189 și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul la plata sumei de 1.850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă pe inculpatul Ș. P., fiul lui G. și al M.,, ns. la data de 9.08.1970 în ., CNP_, dom. în mun. V., ., ., jud. V., cu domiciliul procesual ales în Iași, ..10, jud. Iași, cetățean român, fără antecedente penale, divorțat,fără copii minori în întreținere, la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005,cu aplic.art. 41al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 74al.1 lit.a) Cod penal raportat la art. 76al.1 lit.d) Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c),Cod penal, constând în dreptul de a ocupa funcția de administrator sau asociat al unei societăți comerciale, pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81al.1 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei în cuantum de 6(șase) luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2(doi) ani și 6(șase) luni, fixat conform art. 82 Cod penal, care se socotește de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform dispozițiilor art.82al.3 Cod penal.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare stabilit.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 998 din Cod civil, admite, în parte, acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. a Finanțelor P. V.,și obligă pe inculpatul Ș. P. la plata către această parte civilă a sumei de 3826,72 lei, cu titlu de taxă pe valoarea adăugată către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. a Finanțelor P. V..
Respinge, ca nefondate, pretențiile părții civile constând în obligarea inculpatului S. P. la plata unui impozit pe profit în cuantum de 2711,07 lei.
Constată faptul partea civilă nu a solicitat obligarea inculpatului S. P. și la plata către stat a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente debitului principal, potrivit Codului fiscal și Codului de procedură fiscală.
Menține măsura sechestrului asigurător instituit în timpul urmăririi penale prin ordonanța nr. 122/P/2012 din data de 8.05.2012 în vederea reparării prejudiciului, asupra imobilului situat în V., ., ., jud. V., deținut în coproprietate cu numita F. Maghița, până la concurența sumei de 3826,72 lei.
Conform art. 12 din Legea nr. 241/2005, interzice inculpatului Ș. P. să fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societății comerciale, iar dacă a fost ales, dispune decăderea acestuia din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege.
Conform art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, se va comunica Oficiului Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
În baza art. 189 și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul Ș. P. la plata sumei de 1850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății(delegația nr.324/23.05.2012) se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru Ministerul Public și de la comunicare pentru inculpatul Ș. P. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. a Finanțelor P. V. .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 martie 2013, ora 9.00.
Președinte,
L.-M. B.
Grefier,
C. H.
Tehnored: B.L.M
2 ex/26.03.2013
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 16/2013.... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Sentința nr. 6/2013. Tribunalul... → |
|---|
