Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 197/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 197/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-03-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 197
Ședința publică de la 26 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Grefier M.-L. M. F.
Pe rol fiind pronunțarea asupra judecării cauzei penale privind pe condamnatul P. D., fiul lui V. și L., născut la data de 2 iunie 1985, CNP_, având ca obiect-intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP) .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, a lipsit condamnatul.
Procedura legal îndeplinită, fără citare condamnat.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2014, care s-au consemnat în încheierea de ședință din acea zi ce face parte din prezenta sentință, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 26.03.2014.
Ulterior deliberării;
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V., la data de 06.02.2014, sub numărul_, condamnatul P. D., fiul lui V. și L., născut la data de 2 iunie 1985 a solicitat verificarea incidenței art. 4/6 din Legea 286/2009, cu privire la pedeapsa de 8 ani închisoare pe care o execută în baza mandatului de executare emis de către J. Onești, ca urmare a sentinței penale nr. 618/31.10.2011, definitivă prin Decizia penală nr. 75/19.01.2012 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a respins ca nefondat recursul.
Au fost atașate la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: cazierul, fișa de evaluare a Comisiei, mandatul de executare, sentința în baza căreia s-a emis mandatul de executare.
La termenul din data de 05.03.2014, J. V., a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale.
S-a reținut de instanța de fond că persoana privată de libertate P. D. se află în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată de J. Onești prin sentința penală nr. 618/31.10.2011, definitivă prin Decizia penală nr. 75/19.01.2012 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a respins ca nefondat recursul.
Prin aceasta sentință penală a Judecătoriei Onești, P. D. a fost condamnat pentru infracțiunile de furt calificat și tâlhărie, iar în temeiul art. 61 Cod penal de la 1969, i-a fost contopit și un rest de pedeapsă de 1037 de zile rămas neexecutat dintr-o pedeapsă aplicată pentru infracțiunea de omor calificat, de către Tribunalul V..
Conform art. 23 alin 2 din Legea nr. 255/2013, cererile, contestațiile și sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate se soluționează de urgență și cu precădere de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de reeducare.
Potrivit alin 3 al aceluiași articol “ în cazurile prevăzute la alin 2, dacă, potrivit Codului de procedură penală, competența ar reveni mai multor instanțe de grad diferit, competența de a soluționa cauza cu privire la toate incidentele la executare privind aceeași persoană revine instanței superioare în grad”.
În cauză, petentul P. D. execută o pedeapsă rezultantă aplicată de către o judecătorie.
J. V. a reținut, că deși condamnatul se află în executarea unei pedepse aplicate de J. Onești, având în vedere că s-a revocat și restul de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 346/2003 a Tribunalului V., rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1739/2004 a ICCJ și acesta a fost contopit cu pedepsele aplicate de Judecătorie, competența ar aparține Tribunalului.
Ori, o astfel de analiză a unei pedepse aplicate în primă instanță de către tribunal și devenită executabilă prin efectul revocării liberării condiționate nu este posibilă, întrucât contravine competenței materiale a judecătoriei ca primă instanță precum și dispozițiilor art. 23 alin 3 din Legea nr. 255/2013
Prin urmare, J. a constatat că în acest caz, competenta de soluționare a cererii formulate aparține Tribunalului V., ca instanță de executare și cea în a cărei circumscripție se află locul de detenție al persoanei private de libertate.
Tribunalul V., la termenul de judecată din data de 19.03.2014 a invocat excepția necompetenței materiale.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției invocată, Tribunalul reține următoarele
Prin sentința penală nr. 618/31.10.2011, definitivă prin Decizia penală nr. 75/19.01.2012 a Curții de Apel Bacău, P. D. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare pe care o execută în baza mandatului de executare emis de către J. Onești.
A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 812/20.01.2014 de către J. Onești.
Instanța apreciază că susținerea judecătoriei V., că ar reveni Tribunalului V. competența de soluționare a cererii condamantului P. D. care a solicitat evaluarea a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, nu poate fi primită de Tribunal.
Din punctul de vedere al instanței, situația vizată de art. 23 alin. 3 din Legea nr. 255/2013 este situația în care pentru o persoană privată de libertate ar fi emise mai multe mandate de executare a pedepsei închisorii de către instanțe de grad diferit, din punct de vedere al competenței materiale, mandate în privința cărora nu au fost încă contopite pedepsele sau, ca în cazul de față, un rest de pedeapsă rămas neexecutat.
În această situație, este firesc ca sesizările și/sau cererile privind pedepsele pronunțate de instanțele judecătorești de grad diferit să fie soluționate într-un cadru procesual unic de către instanța superioară în grad, dintre instanțele care au emis mandatele de executare a pedepsei închisorii.
În prezenta cauză, în privința condamnatului P. D. este emis un singur mandat de executare a pedepsei închisorii, respectiv mandatul nr. 812 emis de către de către J. Onești pentru pedeapsa rezultantă de 8 ani de închisoare.
Așadar, este greșită susținerea Judecătoriei V..
Instanța competentă, potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, va compara, eventual, tratamentul juridic sancționator prevăzut de art. 61 alin. 1 din Codul penal din 1969 și de art. 104 alin. 2 din Noul Cod penal.
Având în vedere cele arătate mai sus, în baza art. 47 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 50 Cod de procedură penală raportat la art. 23 alin. 3 din Legea nr. 255/2013, va admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului V., invocată din oficiu, și va declina competența de soluționare a cererii de aplicare a legii penale mai favorabile formulată de condamnatul P. D. în favoarea Judecătoriei V., deoarece aceasta este instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
În baza art. 51 alin. 1 Cod de procedură penală, va constata ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul V. și J. V..
În baza art. 51 alin. 2 Cod de procedură penală, va dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul V. și J. V..
În baza art. 275 alin 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 47 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 50 Cod de procedură penală raportat la art. 23 alin. 3 din Legea nr. 255/2013, admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului V., invocată din oficiu, și declină competența de soluționare a cererii de aplicare a legii penale mai favorabile formulată de condamnatul P. D., fiul lui V. și L., născut la data de 2 iunie 1985, CNP_, actualmente deținut în Penitenciarul V., în favoarea Judecătoriei V..
În baza art. 51 alin. 1 Cod de procedură penală, constată ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul V. și J. V..
În baza art. 51 alin. 2 Cod de procedură penală, dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul V. și J. V..
În baza art. 275 alin 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.03.2014.
Președinte,
E.-G. A.
Grefier,
M.-L. M. F.
Red./tehnored.E.G.A.
Tehnored.M.M.F.
2 ex./27.03.2014
TRIBUNALUL V.
., nr.54, V. Tel._,
Fax._
ROMÂNIA Nr._ din 28.03.2014
TRIBUNALUL V. – Operator de date cu caracter personal înregistrat la AVOCATUL POPORULUI - NR. 3136/2005
C Ă T R E,
CURTEA DE APEL IAȘI
Alăturat prezentei, vă înaintăm, dosarul cu nr._, privind pe condamnatul P. D., având ca obiect sesizare privind aplicarea legii penale mai favorabile-art.595 NCPP, întrucât prin sentința penală nr.197 din 26.03.2014 a Tribunalului V., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei V. și astfel s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe.
Față de această situație, prin aceea sentință s-a dispus înaintarea dosarului cu nr.de mai sus, instanței dvs., în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul V. și J. V..
Dosarul cuprinde un nr. de file.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E.G.A. M.M.F.
2 ex.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... → |
|---|
