Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 217/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 217/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-04-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 217
Ședința publică de la 07 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Grefier C. H.
Pe rol, se află spre soluționare sesizarea Penitenciarului V. în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 836/2013 în vederea verificării aplicabilității art. 4, art. 113 și art. 125 din Noul Cod penal – Legea nr. 286/2009 privind pe condamnatul T. M., născut la data de 16.07.1948, fiul lui G. și I..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de astăzi, când.
T.
Deliberând în cauza penală de față, T. constată următoarele:
Prin cererea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V., înregistrată pe rolul Tribunalului V., la data de 31.01.2014, sub numărul_, instanța a fost sesizată cu privire la numitul Tigihiceanu M., aflat în executarea pedepsei de 17(șaptesprezece) ani închisoare și 6(șase) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b) Cod penal, aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal.
Sesizarea Comisiei a fost întemeiată pe dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal și art. 23 alin. 6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
Sesizarea a vizat constatarea intervenirii legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 6(șase) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b) Cod penal, aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal.
Au fost atașate la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: fișa de evaluare, mandatul de executare nr. 593din 2008 emis de T. București, sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
La termenul de judecată din 26 martie 2014, T. a calificat prezenta sesizare ca având drept temei art. 6 din Noul Cod penal și art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V., sub numărul_, condamnatul T. M. a solicitat aplicarea legii mai favorabile privind pedeapsa de 17(șaptesprezece) ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, T. reține că prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, T. M. a fost condamnat la pedeapsa de 17(șaptesprezece) ani închisoare și 6(șase) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b) Cod penal, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal.
În fapt, s-a reținut faptul că, în ziua de 19 mai 2008, în locuința în care conviețuia cu victima T. M. situată în Satu Nou, ., inculpatul i-a aplicat acesteia multiple lovituri cu pumni și picioare, cauzându-i astfel, leziuni traumatice severe cu multiple rupturi de organe interne care au condus la decesul acesteia.
Analizând legea penală mai favorabilă in abstracto, se constată că:
I. Dispoziții legale incidente
Art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, stabilește că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Art. 6 alin. 5 din Noul Cod penal, prevede că atunci când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.
II. II. a. Pedeapsa prevăzută de Codul penal din 1969 pentru infracțiunea săvârșită de condamnatul T. M. .
Pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 Cod penal din 1969 prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 ani închisoare, maximul special fiind așadar de 2o ani închisoare.
II. b. Pedeapsa prevăzută de Noul Cod penal pentru infracțiunea săvârșită de condamnatul T. M.
Pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 al.1 Noul Cod penal se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 ani închisoare, maximul special fiind așadar de 20 ani închisoare.
III.III. a. Reglementarea pedepselor complementare și accesorii în Codul penal din 1969
Conform art. 64 din Codul penal din 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi:
a)dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
b)dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;
c)dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii;
d) drepturile părintești;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
Interzicerea drepturilor prevăzute la lit. b) nu se poate pronunța decât pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute la lit. a), afară de cazul când legea dispune altfel.
Potrivit art. 65 din Codul penal din 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.
Condiția arătată în alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită și în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzute în acel alineat este obligatorie.
Conform art. 53 alin. 2 lit. a) din Codul penal de la 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi avea o durată cuprinsă între 1 an – 10 ani.
Conform art. 71 din Codul penal din 1969, pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64.
III. b. Reglementarea pedepselor complementare și accesorii în Noul Cod penal
Potrivit art. 66 alin. 1 din Noul Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a)dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
d)dreptul de a alege;
e) drepturile părintești;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii;
h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea;
o)dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.
(2) Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, instanța dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b).
(3) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b) se dispune cumulativ.
(4) Pedeapsa prevăzută în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când există motive întemeiate de a crede că viața persoanei expulzate este pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează a fi expulzată.
(5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) și lit. o), instanța individualizează în concret conținutul acestei pedepse, ținând seama de împrejurările cauzei.
Potrivit art. 67 din Noul Cod Penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită.
Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu se aplică în cazul în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Totodată, conform art. 65 din Noul Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) - n) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Analizând comparativ, în concret, raportat la pedepsa aplicată definitiv condamnatului T. C., tribunalul constată că pedeapsa de 17(șaptesprezece) ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel încât nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința menționată.
T. constată, in concreto, în raport de pedeapsa complementară aplicată în mod definitiv, respectiv pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969 pentru o perioadă de 6 (șase) ani, că legea penală nouă este mai favorabilă, prevăzând o durată maximă de 5 (cinci) ani a pedepsei complementare.
Potrivit art. 6 alin. 6 din Noul Cod penal, dacă legea nouă este mai favorabilă numai în privința pedepsele complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
Astfel, în baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, tribunalul va constata intervenirea legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 6(șase) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza-II-a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
În baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, va aplica condamnatului T. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b și d) din Noul Cod penal pe o durată de 5(cinci) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii.
Față de considerentele anterior expuse, în baza baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală raportat la art. 595 Noul Cod de procedură penală, va admite contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013, la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul T. M., fiul lui G. și I., ns. la data de 16.07.1948, CNP_, în Berezeni, jud. V., cetățean român, școală profesională, pensionar, divorțat, doi copii majori, cu antecedente penale,cu domiciliul în . V., actualmente deținut în P. V., precum și contestația la executare formulată de către condamantul T. M..
Va constata că pedeapsa de 17(șaptesprezece) ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel încât nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința menționată.
Va constata intervenirea legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 6(șase) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
În baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, va aplica condamnatului T. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b și d) din Noul Cod penal pe o durată de 5(cinci) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii.
Condamnatul T. M., fiul lui G. și I., ns. la data de 16.07.1948, CNP_, în Berezeni, jud. V., cetățean român, școală profesională, pensionar, divorțat, doi copii majori, cu antecedente penale,cu domiciliul în . V., actualmente deținut în P. V., va executa, în continuare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174- Cod penal, care are corespondent și în Noul Cod penal, respectiv art. 188al.1) Noul Cod penal,pedeapsa de17(șaptesprezece) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și d) din Noul Cod penal .
Va interzice inculpatului-condamnat T. M. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b și d) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Va deduce din pedeapsa de de17(șaptesprezece) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și lit. b și d) din Noul Cod penal, durata deja executată de la data de 20.05.2008 la zi..
Va înlătura dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
Va dispune retragerea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 593/2008 din 3.07.2009 emis de către T. V., precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 272 alin. 1 Noul Cod de procedură penală și art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală raportat la art. 595 Noul Cod de procedură penală, admite contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013, la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul T. M., fiul lui G. și I., ns. la data de 16.07.1948, CNP_, în Berezeni, jud. V., cetățean român, școală profesională, pensionar, divorțat, doi copii majori, cu antecedente penale,cu domiciliul în . V., actualmente deținut în P. V., precum și contestația la executare formulată de către condamantul T. M..
Constată că pedeapsa de 17(șaptesprezece) ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal din 1969, care actualmente este incriminată de prevederile art. 188al.1 Noul Cod penal, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel încât nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința menționată.
Constată intervenirea legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 6(șase) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
În baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, aplică condamnatului T. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b și d) din Noul Cod penal pe o durată de 5(cinci) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii.
Condamnatul T. M., fiul lui G. și I., ns. la data de 16.07.1948, CNP_, în Berezeni, jud. V., cetățean român, școală profesională, pensionar, divorțat, doi copii majori, cu antecedente penale,cu domiciliul în . V., actualmente deținut în P. V., va executa, în continuare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174- Cod penal, care are corespondent și în Noul Cod penal, respectiv art. 188al.1) Noul Cod penal,pedeapsa de17(șaptesprezece) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și d) din Noul Cod penal .
Interzice inculpatului-condamnat T. M. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b și d) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Deduce din pedeapsa de de17(șaptesprezece) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și lit. b și d) din Noul Cod penal, durata deja executată de la data de 20.05.2008 la zi..
Înlătură dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală sentința penală nr. 523, pronunțată la data de 12.11.2008 de către T. V., menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2535 din 2.07.2009 a Înaltei Curți de Justiție și Casație.
Dispune retragerea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 593/2008 din 3.07.2009 emis de către T. V., precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 272 alin. 1 Noul Cod de procedură penală și art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de a formula contestație la Curtea de Apel Iași, în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 aprilie 2014.
Președinte,
L.-M. B.
Grefier,
C. H.
Red: B.L.M.
2 ex/28.04.2014
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 37/2014.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
