Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 126/2014. Tribunalul VASLUI

Tribunalul VASLUI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 126/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 18-06-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. V.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 126/DC

Ședința publică de la 18 Iunie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE E. S.

Grefier M. G.

Pe rol se află soluționarea contestației formulată de contestatorul D. C., fiul lui C. și al lui E., născut la 12 Noiembrie 1976, deținut în prezent în P. V. împotriva Sentinței penale nr. 327/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria V..

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care învederează instanței că dezbaterile asupra cauzei penale de față au avut loc în ședința publică din 04.06.2014, cu participarea atunci, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a domnului procuror R. G., susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, a fost amânată pronunțarea pentru data de, 11.06.2014, și ulterior, pentru azi, 18.06.2014, când:

Asupra contestației penale de față;

P. sentința penală nr. 327/21.02.2014, Judecătoria V. a dispus, în baza art. 4 și 6 din Noul Cod penal, art. 23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 595 Cod procedură penală, admiterea sesizării Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V. privind pe condamnatul D. C., fiul lui C. și E., născut la 12.11.1976 în localitatea B., jud. Bacău, cetățean român, în prezent deținut în P. V., C.N.P.-_.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată condamnatului D. C. prin sentința penală nr.717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T. modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186 din 24.09.2013 a Tribunalului T. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

A – 2 ( doi) ani o lună și 5 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011);

B – 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

C – 2 ( doi) ani o lună și 5 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

D – 5 ( cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

E – 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011);

F – 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit.a și b Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011)

- sporul de 6 (șase) luni, aplicat prin sentința penală nr. 717 din 14.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186/24.09.2013 a Tribunalului T..

În baza art. 6 alin.1 din Noul Cod penal a redus pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare aplicată condamnatului D. C. prin sentința penală nr. 73 din 15.10.2012 a Judecătoriei B. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011) până la maximul special de 3 (trei) ani închisoare prevăzut de art. 224 alin.1,2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Noul Cod penal.

A menținut măsura revocării liberării condiționate a restului de 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare (775 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 ( șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 88 din 07.06.2010 a Judecătoriei B., măsură dispusă prin sentințele penale nr. 65 din 01.10.2012 a Judecătoriei B. și sentința penală nr. 73 din 15.10.2012 a Judecătoriei B..

A constatat că pedepsele aplicate condamnatului D. C. și identificate la punctele A, C, D, E, F nu depășesc maximul prevăzut de fiecare normă de incriminare, potrivit Noului Cod penal.

A constatat că sub aspectul reținerii rezolvării situației infracționale cu privire la starea de recidivă postondamnatorie, tratamentul sancționator al revocării liberării condiționate din executarea restului de 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare rămas neexecutat cât și sub aspectul tratamentului sancționator al unității pluralității de infracțiuni ( formă continuată și concurs de infracțiuni) legea penală veche este mai favorabilă.

În baza art. 6 Noul Cod penal coroborat cu art. 61, art. 36 alin. 2 cu referire la art. 33 lit.a și b Cod penal din 1969, a contopit pedepsele de 2 ( doi) ani o lună și 5 zile închisoare, 3 (trei) ani închisoare, 2 ( doi) ani o lună și 5 zile închisoare, 5 ( cinci) ani închisoare, 4 (patru) ani închisoare, 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare la care adaugă sporul de 6 (șase) luni închisoare ( stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 717 din 14.06.2013 a Judecătoriei T. modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186/24.09.2013 a Tribunalului T.) condamnatul D. C. urmând să execute pedeapsa finală de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare.

A menținut pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin.1 Cod penal din 1969, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a lit.b Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 alin.2 Cod penal.

A dedus durata reținerii,a arestării preventive și a perioadei executate de la 02.10.2011 până la zi.

A înlăturat dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T..

A dispus retragerea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 773/1724/327 din 25.09.2013 emis în baza sentinței penale nr. 717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii în baza prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, instanța a reținut următoarele:

În prezent, condamnatul D. C. se află în executarea pedepsei de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și rămasă definitivă la 24.09.2013 conform deciziei penale nr. 186 din 24.09.2013 a Tribunalului T. – în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 773/1724/327 din 25.09.2013.

Executarea pedepsei a început la 02.10.2011.

Sesizarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 6 Noul Cod penal și art. 23 alin.6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.

Au fost atașate la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: fișă de evaluare, mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 773/1724/327 din 25.09.2013 emis de Judecătoria T., sentința penală nr. 717/04.06.2013 a Judecătoriei T., certificat cazier judiciar, sentința penală nr. 73/2012 a Judecătoriei B., decizia penală nr. 15/2013 a Curții de Apel Bacău, sentința penală nr. 65/2012 a Judecătoriei B., decizia penală nr. 44/2013 a Curții de Apel Bacău.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că prin sentința penală nr. 717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și definitivă la 24.09.2013 conform deciziei penale nr. 186 din 24.09.2013 a Tribunalului T. instanța a dispus următoarele:

„ Admite cererea de contopire a executării pedepselor (alte modificări de pedepse) (art. 449 C.p.p.), acțiune formulată de către petentul-condamnat D. C., fiul lui C. și E., născut la data de 12.11.1976, în prezent aflat în P. T..

Constată că faptele săvârșite la 11.05.2011 sunt concurente cu faptele săvârșite la 01.10.2011.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 73/2012 a Judecătoriei B. rămasă definitivă la 10.01.2013 prin decizia penală nr.5/2013 a Judecătoriei B. rămasă definitivă la 10.01.2013 prin decizia penală nr. 5/2013 a Curții de Apel Bacău în pedepsele componente:

- 2 ani o lună și 5 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art- 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

- 2 ani o lună și 5 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și aplicarea art. 61 alin. 1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011).

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 65/2012 a Judecătoriei B. rămasă definitiv la 17.01.2013 prin decizia penală nr. 44/2013 a Curții de Apel Bacău în pedepsele componente de:

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011 );

- 2 ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit.a și b Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011).

În temeiul art. 33-34 C.P..

Contopește pedepsele aplicate prin sentința penală nr.73/2012 și cea cu nr.65/2012 ale Judecătoriei B., așa cum au fost descontopite, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare pe care o sporește cu 1 an urmând a se executa pedeapsa de 6 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa de executat durata reținerii de 24 ore din 01.10.2011 și perioada executată de la încarcerare la zi.

Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza sentințelor penale nr. 73/2012 și nr. 65/2012 ale Judecătoriei B. și dispune emiterea unui nou mandat, conform prezentei hotărâri”.

Potrivit art. 6 alin. (1) Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Art. 4 din Legea nr. 187/2012 prevede că pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1968, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.

Pentru stabilirea legii penale mai favorabile și aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod penal, instanța a analizat din perspectiva instituțiilor autonome, următoarele aspecte:

1.aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește fiecare dintre pedepsele aplicate ( avându-se în vedere circumstanțele atenuate sau agravante);

2.aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privind forma continuată, pluritatea de infracțiuni ( concurs de infracțiuni), recidiva postcondamnatorie.

Astfel;

1.În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care D. C. a fost condamnat.

Astfel, prin sentința penală nr. 73 din 15.10.2012 a Judecătoriei B. definitivă a 10.01.2013 prin decizia penală nr. 5/10.01.2013 a Curții de Apel Bacău prin care s-a admis cu privire la greșita reținere a recidivei postcondamnatorie ( art. 37 lit.a Cod penal) pentru unele infracțiuni și greșita reținere a circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit.a Cod penal, fiind menținută pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

Instanța de control a dispus înlăturarea:

- stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal de la încadrarea juridică a infracțiunilor prevăzute de art. 180 alin.1 Cod penal și art. 193 Cod penal și,

- circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit.a Cod penal de la încadrarea juridică a infracțiunilor prevăzute de art. 180 alin.1 și art. 192 alin.1,2 Cod penal .

Cu privire la infracțiunile pentru care a fost condamnat D. C., acestea sunt reglementate și sancționate de Noul Cod penal, după cum urmează:

1.infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.1 Vechiul Cod penal este reglementată de art. 193 lin.1 Nodul Cod penal fiind sancționată cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă în vechea reglementare și cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă în noua reglementare, astfel că pedeapsa de 3 luni aplicată nu depășește maximul special prevăzut de lege și în consecință nu se impune reducerea acesteia.

2.infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.1,2 Vechiul Cod penal este reglementată de art. 224 alin.1,2 Noul Cod penal fiind sancționată în noua reglementare cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, situație în care pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare aplicată inculpatului D. C. depășește maximul special prevăzut de lege motiv pentru care în temeiul art. 6 alin.1 Noul Cod penal va reduce pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.1,2 Cod penal cu art. 37 lit.a Cod penal și art. 61 alin.1 Cod penal până la maximul special de 3 (trei) ani închisoare prevăzută de art. 224 alin.1, 2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal.

3.infracțiunea de amenințare prevăzută de art. 193 alin.1 Cod penal este reglementată de art. 206 alin.1 Noul Cod penal fiind sancționată cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Circumstanța agravantă reținută în sarcina inculpatului D. C. – art. 75 lit.a Vechiul Cod penal, circumstanță care este prevăzută și în Noul Cod penal la art. 77 alin.1 lit.a Noul Cod penal raportat situației de fapt descrise în dispozitivul sentinței penale nr.73/2013, urmează a fi reținută, situație în care sunt incidente dispozițiile art. 78 alin.1 Noul Cod penal potrivit căruia „ în cazul în care există circumstanțe agravante se poate aplica o pedeapsă până la maximul special și dacă maximul nu este îndestulător se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim”.

În aceste condiții pedeapsa de 1 an închisoare aplicată nu depășește maximul special de 1 an și 4 luni rezultat ca efect al reținerii circumstanței agravante prevăzută de art. 77 lit.a Noul Cod penal, situație în care nu se impune reducerea acesteia.

4.infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal este reglementată de art. 371 Noul Cod penal fiind sancționată cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În ceea ce privește forma continuată a infracțiunii, reținută în temeiul art. 41 alin.2 Cod penal anterior, se impune precizarea că potrivit art. 35 din Noul Cod penal, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. În caz de neîndeplinire a acestor condiții, va exista un concurs de infracțiuni.

Instanța a apreciat ca fiind în discuție o hotărâre definitivă, o referire la tratamentul sancționator aplicabil concursului nu este posibilă, întrucât nu există pedepse stabilite pentru fiecare acțiune în parte. În consecință, s-a procedat la compararea pedepsei aplicate pentru infracțiunea în formă continuată reținută în hotărârea de condamnare, cu limita maximă a pedepsei aplicabile potrivit Noului Cod penal în ipoteza comiterii aceleiași infracțiuni în formă continuată.

Forma continuată este sancționată potrivit art. 42 Cod penal anterior cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se poate adăuga un spor, potrivit dispozițiilor art. 34 ( se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani).

În temeiul art. 36 din Noul Cod penal, infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege, pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, situație în care limita maximă se majorează cu 3 ani, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani.

Ca și la infracțiunea precedentă, a fost reținută circumstanța prevăzută de art. 75 lit.a Vechiul Cod penal, circumstanță prevăzută în Noul Cod penal la art. 77 alin.1 lit. a Noul Cod penal, circumstanță care urmează a fi reținută raportat situației de fapt reținute în considerentele sentinței penale nr. 73/2012 urmând a se face aplicarea și a dispozițiilor art. 78 alin.1 Noul Cod penal astfel că pedeapsa rezultantă este de 5 ani și 8 luni închisoare ( 5 ani pedeapsa rezultantă ca efect al reținerii formei continuate la care se adaugă sporul de 8 luni – 1/3 din 2 ani).

În aceste condiții, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. Cod penal se situează sub maximul prevăzut de legea nouă.

5.infracțiunea prevăzută de art. 2 pct.1 alin.1 din Legea nr.61/1991 este reglementată în modalitatea reținută în dispozitivul sentinței penale nr. 65/2012 este reglementată de art. 372 alin.1 Noul Cod penal fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an sau cu amenda, însă raportat reținerii stării de recidivă limitele speciale se majorează cu jumătate.

În ceea ce privește contopirea pedepselor stabilite în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 34 Cod penal din 1968, în ipoteza concursului de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor până la 5 ani.

Instanța a constatat că legea penală veche este mai favorabilă, întrucât condamnatului i-a fost aplicat un spor de 1 an închisoare ca urmare a contopirii potrivit legii vechi, iar potrivit legii noi concursul de infracțiuni se sancționează cu aplicarea obligatorie la pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare a unui spor egal cu 1/3 din cumulul celorlalte pedepse, respectiv 5 ani + 1/3 (2 ani o lună și 5 zile închisoare+ 4 ani închisoare+ 2 ani o lună și 5 zile închisoare+5 ani închisoare+4 ani închisoare+ 2 ani o lună și 15 zile închisoare), astfel că sporul aplicat pe legea veche este mult mai redus față de cel aplicabil potrivit legii noi.

În ceea ce privește recidiva postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit.a Cod penal din 1968, întrucât în cauză nu a fost aplicat regimul sancționator specific acestei stări de agravare reținându-se incidența dispozițiilor art. 61 Cod penal din 1969, legea penală mai favorabilă va fi analizată cu privire la instituția revocării liberării condiționate.

În temeiul art. 61 Cod penal din 1968, instanța a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 2 ani o lună și 15 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 88 din 07.06.2010 a Judecătoriei B..

Analizând comparativ dispozițiile art. 104 alin.2 Cod penal în temeiul căruia restul de pedeapsă se execută și cele ale art. 61 alin.1 Cod penal din 1968, care stabilesc regula contopirii restului de pedeapsă cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune, instanța a constatat că acestea din urmă sunt mai favorabile.

Comparând dispozițiile incidente, nu se pune problema aplicării dispozițiilor Noului Cod penal, ca lege mai favorabilă tratamentul sancționator prevăzut de Codul penal anterior fiind preferabil.

Pedeapsa accesorie

Interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal din 1968 ca pedeapsă accesorie prevăzută de art. 71 Cod penal este reglementată și de legea nouă la art. 65 cu referire la art. 66 alin. 1 lit. a, b,d Cod penal. De asemenea, condițiile de executare sunt aceleași.

Față de considerentele expuse, în baza art. 4 și 6 din Noul Cod penal, art. 23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 595 Cod procedură penală, a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V. privind pe condamnatul D. C., fiul lui C. și E., născut la 12.11.1976 în localitatea B., jud. Bacău, cetățean român, în prezent deținut în P. V., C.N.P.-_.

A – 2 ( doi) ani o lună și 5 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011);

B – 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

- sporul de 6 (șase) luni, aplicat prin sentința penală nr. 717 din 14.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186/24.09.2013 a Tribunalului T..

A constatat că pedepsele aplicate condamnatului D. C. și identificate la punctele A, C, D, E, F nu depășesc maximul prevăzut de fiecare normă de incriminare, potrivit Noului Cod penal.

A dedus durata reținerii,a arestării preventive și a perioadei executate de la 02.10.2011 până la zi.

A înlăturat dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 717 din 04.06.2013 a Judecătoriei T..

Împotriva acestei soluții a formulat contestație persoana condamnată D. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu motivarea că în mod greșit prima instanță nu a redus pedepsele ce i-au fost aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 din Codul penal din 1969 la maximul actual prevăzut de art. 371 Cod penal, respectiv la maximul pedepsei de 2 ani.

Analizând motivele invocate de persoana condamnată, T. apreciază că prezenta contestație este întemeiată pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, persoana privată de libertate D. C. a fost condamnată la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 75 lit. a Codul penal cu aplicarea art. 61 alin. 1 Codul penal (fapta din 11.05.2011) prin sentința penală nr. 73/2012 a Judecătoriei B., cu corespondent în art. 371 Noul Cod penal și la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 și 2 Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Codul penal cu aplicarea art. 61 alin. 1 Codul penal (fapta din 01.10.2011) cu corespondent în art. 371 Noul Cod penal, prin Sentința penală nr. 65/2012 a Judecătoriei B..

Ori, potrivit art. 371 Noul Cod penal, această faptă este sancționată cu pedeapsa maximă de 2 ani închisoare sau cu amendă.

Pedepsele de 5 ani închisoare, respectiv 4 ani închisoare pentru dispozițiile art. 321 alin. 1, 2 Codul penal prin sentința penală sus – menționată, vor fi reduse fiecare la maximul pedepsei prevăzut de art. 371 Codul penal, respectiv la două pedepse de câte 2 ani închisoare pe care le va contopi conform art. 61 alin. 1 Codul penal din 1969, ca fiind lege penală mai favorabilă, cu restul de pedeapsă de 775 zile (2 ani 1 lună și 15 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 88/2010 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 86/2011 a Curții de Apel Bacău, rezultând două pedepse de câte 2 ani 1 lună și 15 zile închisoare.

Contestația este fondată și pentru faptul că infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani 1 lună și 15 zile închisoare prin sentința penală nr. 65/2012 a Judecătoriei B. (fapta din 01.10.2011) a fost dezincriminată prin Legea nr. 187/2012, astfel că această pedeapsă va fi înlăturată.

Așa fiind, tribunalul va dispune descontopirea pedepsei rezultante de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată de Judecătoria V. prin sentința penală contestată, în pedepse componente:

– 2 ( doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011);

– 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

– 2 ( doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

– 5 ( cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

– 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011);

– 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit.a și b Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011)

- sporul de 6 (șase) luni, aplicat prin sentința penală nr. 717 din 14.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186/24.09.2013 a Tribunalului T..

Va constata intervenită legea penală mai favorabilă pentru pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011) cu corespondent în art. 371 din Noul Cod penal, astfel că se va dispune reducerea pedepsei aplicate de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 371 Noul Cod penal, pe care o contopește cu restul de pedeapsă de 2 ani o lună și 15 zile închisoare ( 775 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 88/2010 a Judecătoriei B., dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul D din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.).

Va constata intervenită legea penală mai favorabilă pentru pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011) cu corespondent în art. 371 din Noul Cod penal, astfel că se va dispune reducerea pedepsei aplicate de 5 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 371 Noul Cod penal, pe care o contopește cu restul de pedeapsă de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (775 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 88/2010 a Judecătoriei B., dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul E din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.).

Va constata că infracțiunea prev. de art. 2 alin. 1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 pentru care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani o lună și 15 zile închisoare ( punctul F din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.) a fost dezincriminată prin Legea nr. 187/2012, astfel că pedeapsa aplicată pentru această infracțiune va fi înlăturată.

În temeiul art. 6 N.C.p., art. 61, art. 36 alin. 2 cu referire la art. 33 lit. a și b C.p. din 1969, va recontopi pedepsele de: 2 ( doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011); 3 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011); 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011); 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul D din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.); 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul E din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.); dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare aplicat prin sentința penală nr. 717/2013 a Judecătoriei T., urmând ca persoana condamnată să execute în final și în total pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.

Va deduce durata reținerii, a arestării preventive și a perioadei executate de la 02.10.2011 până la zi.

Va înlătura dispozițiile contrare și va menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 327/2014 a Judecătoriei V..

Va dispune anularea MEPI nr. 773/2013 emis de Judecătoria T. și MEPI nr. 345/2014 emis de Judecătoria V. în baza Sentinței penale nr. 327/2014 a Judecătoriei V. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei conform dispozițiilor prezentei decizii penale.

Conform art. 272 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, inclusiv suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 425 ind. 1 alin. 7 lit. a C.p.p. admite contestația formulată de contestatorul D. C., fiul lui C. și al lui E., născut la 12 Noiembrie 1976, deținut în prezent în P. V., împotriva Sentinței penale nr. 327/21.02.2014 a Judecătoriei V., pe care o desființează în parte:

Rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului D. C. prin sentința penală nr. 327/2014 a Judecătoriei V. în pedepsele componente:

– 2 ( doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011);

– 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011);

- sporul de 6 (șase) luni, aplicat prin sentința penală nr. 717 din 14.06.2013 a Judecătoriei T., modificată și definitivă prin decizia penală nr. 186/24.09.2013 a Tribunalului T..

Constată intervenită legea penală mai favorabilă pentru pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011) cu corespondent în art. 371 din Noul Cod penal, astfel că se va dispune reducerea pedepsei aplicate de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 371 Noul Cod penal, pe care o contopește cu restul de pedeapsă de 2 ani o lună și 15 zile închisoare ( 775 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 88/2010 a Judecătoriei B., dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul D din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.).

Constată intervenită legea penală mai favorabilă pentru pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 01.10.2011) cu corespondent în art. 371 din Noul Cod penal, astfel că se va dispune reducerea pedepsei aplicate de 5 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 371 Noul Cod penal, pe care o contopește cu restul de pedeapsă de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (775 zile închisoare) rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 88/2010 a Judecătoriei B., dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul E din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.).

Constată că infracțiunea prev. de art. 2 alin. 1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 pentru care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani o lună și 15 zile închisoare ( punctul F din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.) a fost dezincriminată prin Legea nr. 187/2012, astfel că pedeapsa aplicată pentru această infracțiune va fi înlăturată.

În temeiul art. 6 N.C.p., art. 61, art. 36 alin. 2 cu referire la art. 33 lit. a și b C.p. din 1969, recontopește pedepsele de: 2 ( doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011); 3 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 61 alin.1 Cod penal ( fapta din 11.05.2011); 2 (doi) ani o lună și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și aplicarea art. 61 alin.1 Cod penal (fapta din 11.05.2011); 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul D din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.); 2 ani o lună și 15 zile închisoare (punctul E din Sentința penală 327/2014 a Judecătoriei V.); dispunând ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare aplicat prin sentința penală nr. 717/2013 a Judecătoriei T., urmând ca persoana condamnată să execute în final și în total pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.

Deduce durata reținerii, a arestării preventive și a perioadei executate de la 02.10.2011 până la zi.

Înlătură dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 327/2014 a Judecătoriei V..

Dispune anularea MEPI nr. 773/2013 emis de Judecătoria T. și MEPI nr. 345/2014 emis de Judecătoria V. în baza Sentinței penale nr. 327/2014 a Judecătoriei V. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei conform dispozițiilor prezentei decizii penale.

Conform art. 272 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător desemnat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2014.

Președinte,

E. S.

Grefier,

M. G.

Red. S.E.

Tehnored. G.M.

5ex/20.06.2014

Trei comunicări emise:

- contestator,

- PNT

- P. de pe lângă T. V..

Data emiterii:

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 104/2014....		Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 140/2014.... →

Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 126/2014. Tribunalul VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 126/2014. Tribunalul VASLUI