Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 142/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 142/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-07-2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
T. V.
PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 142
Ședința publică de la 27 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. B.
Grefier: D. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de inculpatul A. A., împotriva Încheierii din data de 17.07.2015 pronunțată de Judecătoria Huși.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul contestator A. A., asistat de apărătorul ales, avocat Ț. C. - cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
In temeiul disp.art. 372 alin.1 Cod pr. penală, s-a procedat la identificarea inculpatului A. A., pe baza datelor de stare civilă menționate în C.I. pe care o are asupra sa - cu . nr._, CNP-_.
Interpelat fiind inculpatul, precizează că își menține contestația formulată de apărătorul său ales.
Nemaifiind cereri de formulat prealabile dezbaterilor instanța constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, dând cuvântul în contestația formulată.
Av. Ț., având cuvântul, susține că inculpatul a declarat contestației împotriva încheierii prin care se menține măsura preventivă a controlului judiciar, deoarece din punctual său de vedere nu se mai impune menținerea acestei măsuri, deoarece nu se mai justifică această măsură.
Susține apărătorul inculpatului că acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși pentru săvârșirea două infracțiuni, vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului. Inculpatul a trecut prin toate măsurile preventive, începând cu măsura cea mai dură prevăzută de Cod de procedură penală, apreciind că s-a atins un termen rezonabil în ceea ce privește menținerea măsurilor preventive.
Mai susține apărătorul inculpatului că nu mai există temeiurile care au fost avute în vedere la data de 23 iunie 2015, atunci când s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar. In esența s-a reținut că măsura ar fi necesară în condițiile în care nu s-a trecut la judecata pe fond și nu se știe opinia inculpatului raportat la faptele ce i se impută prin actele de sesizare a instanței. La termenul din data de 17 iulie 2015, în fața instanței de judecată, inculpatul a uzat de procedura simplificată, a recunoscut săvârșirea faptelor ce i se impută, a înțeles să se judece pe baza probelor ce au fost administrate în faza de urmărire penală.
Arată apărătorul inculpatului că în încheierea instanței de fond s-a reținut că măsura preventivă este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, dar în condițiile în care inculpatul a uzat de procedura recunoașterii vinovăției, martorii nu mai pot fi influențați în nici un fel deoarece ei nu vor mai fi audiați, deci nu mai subzistă condiția de as nu lua legătura cu martorii din dosar.
Susține apărătorul inculpatului că soluția firească ar fi cea de revocare a măsurii controlului judiciar, întrucât au intervenit schimbări radicale în situația dosarului, față de situația de la momentul la care s-a dispus luarea acestei măsuri, apreciindu-se astfel că nu mai subzistă temeiurile care justifică menținerea măsurii. Inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, a avut un comportament pozitiv pe parcursul cercetărilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de inculpat, ca fiind nefondată, apreciind că subzistă temeiuri care impun în continuare menținerea măsurii preventive față de inculpat, această măsură este una blândă, trebuie avut în vedere că este un concurs de infracțiuni, apreciind că în mod corect a reținut instanța de fond că se impune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar.
Solicită respingerea contestației, nu există motive de reformare a încheierii instanței de fond.
Având ultimul cuvânt, inculpatul A. A., arată că a recunoscut încă de la început săvârșirea faptei și regretă comiterea acesteia. Susține concluziile apărătorului său. Solicită revocarea măsurii controlului judiciar deoarece dorește să meargă la muncă, deoarece și-a găsit loc de muncă după evenimentele petrecute, are copii în întreținere.
S-au declarat dezbaterile închise și s-a lăcat cauza în pronunțare, după care:
Judecătorul de cameră preliminară,
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 17 iulie 2015 Judecătoria Bârlad, în baza art.362 alin.2 C. pr. penală, raportat la art. 208 alin.4 C.pr.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar, luată față de inculpatul A. A., cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, fapte prev. și ped. de art. 196 al.2 și 3 C. penal și art. 338 al.l C.penal, cu aplic. art.38 al.l C. penal.
A respins cererea formulată, privind revocarea controlului judiciar si punerea in libertate a inculpatului.
A menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat prin Încheierea nr.45/ C. din 23.06.2015 a Tribunalului V., urmând a fi verificată periodic in termen de 60 de zile.
Potrivit art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la verificarea, din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii controlului judiciar luată față de a inculpatul A. A., în faza de judecată, conform dispozițiilor art.362 al.2 C.pr.pen. rap.la art.208 alin.4 C.pr.pen., instanța constată următoarele:
Inculpatul A. A., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, fapte prev. și ped. de art.196 al.2 și 3 C.penal și art.338 al.l C.penal, cu aplic. art.38 al.l C. penal.
S-a reținut în fapt, că în data de 22.02.2015, ora 15.40, în timp ce se deplasa pe . mun. Huși, ia volanul autoturismului marca BMW, cu nr. de înmatriculare TX 3529 AM, inculpatul a pierdut controlul direcției, a intrat pe contrasens, a pătruns pe trotuar și l-a lovit pe minorul, în vârstă de 13 ani, T. C. A., care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 94-95 zile de îngrijiri medicale, după care a părăsit locul faptei, fără încuviințarea organelor de poliție.
Prin Încheierea nr.61 C din 24.02.2015, pronunțată de Judecătoria Huși, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pornindu-se de la pericolul deosebit al faptelor săvârșite de către inculpat, dar și din perspectiva atitudinii pe care acesta a dovedit-o pe parcursul desfășurării cercetărilor. A rezultat pe de o parte faptul că, în mod deliberat inculpatul a consumat băuturi alcoolice, în ciuda acestei stări în care se afla s-a urcat la volanul mașinii, a circulat cu o viteză excesivă și a accidentat un copil minor, în vârstă de 13 ani, care circula în mod regulamentar pe trotuar și care în urma acestui eveniment, a suferit leziuni traumatice grave, ale căror consecințe vor avea în mod indubitabil un impact asupra evoluției sale ulterioare.
Instanța a avut în vedere și faptul că, imediat după producerea accidentului, deși ar fi putut să rămână la fața locului și să acorde ajutor victimei, inculpatul a părăsit în fugă locul faptei. Ulterior, inculpatul a dovedit o atitudine nesinceră, în sensul că s-a ascuns, iar membrii familiei sale au încercat să inducă organele de cercetare în eroare, prezentând o altă situație de fapt, decât cea reală, pentru ca după aproximativ 20 de ore, în condițiile în care fuseseră organizate mai multe filtre de depistare a sa, inculpatul să se prezinte personal la Poliția mun. Huși.
Prin Încheierea nr.18/C. din 25.03.2015 a Tribunalului V., s-a dispus față de inculpatul A. A., înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, măsură care a fost verificată periodic, apreciindu-se că s-au modificat temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpatului în sensul că probatoriul a fost administrat, inculpatul a fost trimis în judecată iar în camera preliminară, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, inculpatul a dat o declarație prin care recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, astfel că probele nu mai pot fi influențate iar inculpatul nu mai prezintă pericol public și nici nu mai există teama ca acesta să se sustragă de la răspunderea penală, de asemenea, s-a apreciat că inculpatul a manifestat și manifestă disponibilitate pentru recuperarea prejudiciilor cauzate.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.442/P/2015 din 19.03.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși, iar prin Încheierea din 09.06.2015 s-a dispus începerea cercetării judecătorești.
Prin Încheierea nr.45/C./23.06.2015 a Tribunalului V., s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar prev.de art.202 alin.4 lit.b C.pr.pen. pe o durată de 60 de zile.
În baza art. 215 al.1 C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatului A. A., i s-a impus respectarea următoarelor obligații:
a). să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în
fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c). să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen., instanța va impune inculpatului ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligații:
a). să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.
b). să nu se apropie și să nu comunice cu persoana vătămată T. C. A., cu membrii familiei acestuia respectiv cu T. A. și cu martorii audiați în dosar, respectiv Mihălăchiță G., C. R. S., S. R., R. T., B. V., B. A. V. și P. M. I..
În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. s-a desemnat ca organ de supraveghere a respectării obligațiilor impuse inculpatului, Poliția Municipiului Huși.
În temeiul art. 215 alin. 3 Cod proc. pen., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor care-i revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliului sau cu măsura arestării preventive.
Astfel instanța de control judiciar a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.242 alin.2 C.P.P. pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, această măsura preventivă fiind suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin.(1), fiind întrunite condițiile prevăzute de art.211 C.P.P. pentru luarea măsurii controlului judiciar, reținându-se o . împrejurări care justifică aprecierea că buna desfășurare a procesului penal nu va fi afectată.
Analizând măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul A. A., în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța apreciază că aceasta este legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și, impun în continuare menținerea măsurii preventive a controlului judiciar.
De asemenea, s-a considerat că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Toate aceste împrejurări, alături de obligațiile ce i-au fi impuse de instanță, constituie garanții că inculpatul, nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal și nu se va implica in alte fapte penale.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța apreciază că, la dosarul cauzei există probe că inculpatul pentru care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar, se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat, iar raportat la modalitatea de comitere a faptei, urmarea produsă, instanța apreciază ca fiind real și efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică.
Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanțele
concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudența CEDO).
Aplicând criteriile impuse de jurisprudența CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanța reține că menținerea unui just echilibru între interesul general al societății în desfășurarea procesului penal și interesele inculpaților impune menținerea în continuare a acestei măsuri, inculpatul având posibilitatea de a-și proba nevinovăția în faza de judecată, unde probele sunt supuse dezbaterii contradictorii orale a părților. De asemenea, doar în această fază atât inculpatul cât și părțile ori alți participanți procesuali, pot propune administrarea oricăror alte probe care să demonstreze orice aspecte, împrejurări ori fapte apreciate ca fiind în sprijinul intereselor lor.
În aceste condiții, referitor la cererea de revocare a măsurii controlului judiciar solicitată de către inculpat, instanța apreciază că ridicarea măsurii ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și ar genera o oarecare stare de insecuritate socială, această măsură fiind necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, raportat la conduita procesuală a inculpatului la momentul săvârșirii infracțiunii, în sensul că acesta nu a recunoscut inițial săvârșirea faptelor, iar teama și panica invocate de acesta pentru reacția sa de fugă de la locul accidentului a reliefat faptul că acesta intenționa să se sustragă cercetării penale, fără a acorda ajutor victimei aflate într-o stare foarte gravă după producerea accidentului de circulație, chiar dacă ulterior inculpatul a recunoscut
săvârșirea faptelor.
Potrivit art.362 al (2) C.pr.pen.: “În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art.208 C.pr.pen”.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat este legală și temeinică, precum și verificând subzistența elementelor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, urmează să mențină această măsură, urmând a fi verificată în termenul de 60 de zile și de asemenea să respingă cererea de revocare a acestei măsuri, solicitată de inculpat prin apărătorul ales.
Potrivit dispozițiilor art.208 alin.4 C.pr.pen., „in tot cursul judecății, instanța din oficiu, prin încheiere, verifică periodic dar nu mai târziu de 60 de zile, daca subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii preventive… dispuse față de inculpat”.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru revocarea controlului judiciar dispusă față de inculpat de către instanța de control judiciar.
Analizând măsura preventivă luată față de inculpatul A. A., în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale menționate, se apreciază că temeiurile care au determinat luarea acesteia subzistă și nu s-au modificat, de asemenea că măsura luată este în concordanță cu împrejurările faptei.
Pentru a fi putut obține revocarea măsurii preventive a controlului judiciar,
inculpatul ar fi trebuit să facă dovada încetării temeiurilor ce au atras concluzia judecătorului prin raportare la pericolul social concret și abstract derivat din modul de comitere a faptelor, gravitatea concretă a acestora și persoanei inculpatului.
Împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și că ulterior a recunoscut săvârșirea faptei, nu reprezintă un criteriu suficient pentru a aprecia că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică, lipsa antecedentelor penale reprezentând de altfel starea de normalitate a unui individ, iar, pe de altă parte, această împrejurare nu l-a împiedicat pe inculpat să săvârșească infracțiuni, iar vârsta inculpatului, situația familială, atitudinea sa procesuală, sunt criterii care urmează a fi valorificate în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepsei, în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva inculpatului.
Pe de altă parte, se apreciază că măsura preventivă este în continuare, proporțională cu scopul urmărit, cu gravitatea acuzației, fiind vorba de o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, întrucât lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar faptele pentru care este cercetat prezintă un grad de pericol social ridicat ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, dar și din modalitatea de săvârșire a faptei.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul A. A. este legală și temeinică, precum și verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, instanța a menținut măsura dispusă față de inculpat prin Încheierea nr.45/C. din 23.06.2015 a Tribunalului V., respingând cererea de revocare a acesteia precum și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Împotriva acestei soluții a formulat contestație inculpatul A. A., pentru motivele susținute în ședința publică.
Contestația a fost formulată în termenul legal de 48 de ore de către inculpat și a fost înregistrată pe rolul Tribunalului V. la data de 22.07.2015, cu stabilirea termenului de judecată la data de 27.07.2015 cu citarea inculpatului asistat de apărător ales.
Analizând legalitatea și temeinicia contestatiei formulate sub aspectul menținerii măsurii preventive a controlului judiciar luat față de inculpat la data de 23.06.2015 prin încheierea nr. 45/C. din 23.06.2015 a Tribunalului V. prin care s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura mai puțin restrictivă a controlului judiciar.
Instanța constată că temeiurile avute în vedere de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului V. la data de 23.06.2015 și menținute ulterior de către încheierea instanței de fond din data de 17.07 2015 se mențin și impun în continuare restricționarea parțială a libertății inculpatului raportat la gardul de pericol social generic și concret al infracțiunilor pentru care este judecat, modul de comitere a acestora, împrejurările în care a avut loc conduita infracțională, atitudinea inculpatului față de fapte și încercarea de a se sustrage de la răspunderea penală, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce ca efect al infracțiunilor.
Deși la primul termen de judecată în fața instanței de fond inculpatul a menționat că dorește să fie judecat conform procedurii simplificate prevăzute de art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod procedură penală, cerere care a fost admisă de către Judecătoria Huși, totuși, în ceea ce privește latura civilă a procesului penal, încă nu au fost administrate toate probele încuviințate și nu s-a realizat un acord între partea civilă prin reprezentant legal și inculpat.
Faptul că inculpatul a recunoscut infracțiunile în forma și circumstanțele indicate în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși nu atrage de drept încetarea oricăror măsuri preventive luate sau modificate ulterior față de acesta, în condițiile în care latura civilă a procesului penal nu a fost analizată și implică plata unor sume de bani cu titlu de daune materiale și eventual morale, precum și participarea societății de asigurare cu sediul în străinătate.
În concret, motivele invocate de către inculpat pentru a justifica revocarea măsurii preventive a controlului judiciar nu sunt fondate în măsura în care acesta are în prezent posibilitatea de a desfășura o activitate lucrativă, de a se deplasa liber în interiorul țării pe tot parcursul desfășurării procedurii de judecată în primă instanță și de a efectua toate demersurile necesare pentru repararea pagubelor și înlăturarea efectelor infracțiunilor.
De asemenea, instanța apreciază că scopul și motivele care au stat la baza luării măsurii preventive față de inculpat prin încheierea nr. 45/C. din 23.06.2015 a judecătorului de cameră preliminară se mențin în continuare, gradul de pericol social al infracțiunilor deși este mult diminuat față de momentul comiterii acestora, totuși continuă să aibă o semnificație și un ecou semnificativ în comunitatea locală unde au fost comise infracțiunile.
Astfel, judecarea inculpatului în stare de libertate prin revocarea totală a măsurii preventive a controlului judiciar ar determina o reacție negativă în cadrul societății, al comunității locale și al opiniei publice și ar conduce la diminuarea stării de siguranță, de ordine și respectare a legii, valori afectate semnificativ prin comportamentul ilicit al acestuia.
Instanța va avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care a încercat inițial să ascundă și să modifice urmele infracțiunilor pentru a-și asigura scăparea de la răspunderea penală, astfel încât există posibilitatea plauzibilă că ar putea recurge la mijloace similare pentru a influența modul de soluționare al laturii civile referitoare la pretențiile părți civile, ale unităților medicale și contribuția asigurătorului de răspundere civilă obligatorie.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpat a fost stabilită în mod corect de către instanța de fond care a interpretat corespunzător gradul de pericol social al faptei și circumstanțele personale ale acestuia, motiv pentru care va respinge ca nefondată contestația formulată împotriva încheierii din data de 17.07.2015.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga contestatorul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondată contestația inculpatului A. A., fiul lui C. și D., născut la data de 25.07.1986 în mun. Huși, jud. V., cu același domiciliu, mun.Huși, .. N1, ., ap.38, CNP_ împotriva încheierii din data de 17.07.2015 a Judecătoriei Huși pe care o menține.
Respinge ca nefondată cererea privind revocarea controlului judiciar si judecarea in stare de libertate a inculpatului.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.07.2015.
Președinte,
V. B.
Grefier,
D. P.
Red. B.V
Tehnored. PD
4 ex/28.07.2015
Judecătoria Huși: jud. A. C.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 191/2015.... | Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.... → |
|---|
