Act sexual cu un minor în formă continuată. Element material, stabilirea pedepsei
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 888 din data de 15.04.2014
Prin sentința penală nr. 888NCPP/15.04.2014 a Judecătoriei Iași s-au dispus următoarele:
"În aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul X., cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de un an și 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de de act sexual cu un minor în formă continuată, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art. 67 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe o perioadă de un an.
În temeiul dispozițiilor art. 66 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.
În aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, potrivit art. 81 alin. 1 și 82 din Codul penal din 1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni, iar potrivit art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969 suspendă, pe durata suspendării executării pedepsei principale, și executarea pedepsei accesorii. (…)";
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Minora P., născută la data de 21.09.1997 a fost dată în plasament la asistentul maternal B., din comuna C., aceasta rămânând în plasamentul asistentului maternal până în noiembrie 2011. La 10.11.2011 s-a dispus plasamentul minorei în regim de urgență la Complexul de Servicii V. Costache.
Încă din clasa I minora l-a cunoscut pe inculpatul X., la Școala Generală C.a, iar în vara anului 2011 între aceștia a început o relație. În cursul lunii august 2011, într-o zonă puțin circulată din com. C. aceștia au întreținut un raport sexual normal, fără constrângerea minorei. La scurt timp după aceea, în seara care a urmat, cei doi au întreținut din nou relații sexuale, inculpatul crezând că aceasta avea 14 ani, în condițiile în care aceasta avea doar 13 ani.
După mutarea la Complexul de Servicii V. Costache din mun. Iași, minora a păstrat, telefonic, legătura cu inculpatul, iar la 4.02.2012 a plecat din centru, fără aprobare, pentru a merge la domiciliul acestuia, fiind dusă în com. C. de martorul M, la solicitarea inculpatului, în timpul nopții cei doi întreținând, într-o casă ce aparținea martorului M., două raporturi sexuale consimțite. La această dată, însă inculpatul avea convingerea că minora împlinise 15 ani.
În drept, faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise mai sus, întruneau la data săvârșirii lor elementele constitutive ale infracțiuni de act sexual cu un minor în formă continuată, prevăzută de art. 198 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969.
Instanța a constatat că de la data săvârșirii faptei a intervenit o lege penală nouă, acțiunile din august 2011 reținute în sarcina inculpatului întrunind, potrivit dispozițiilor Codului penal în vigoare, elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, alcătuită din două acte materiale, prevăzută de art. 220 alin. 1, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Instanța apreciază că, raportat la noile limite de pedeapsă, dispozițiile Codului penal intrat în vigoare la 1.02.2014 sunt în mod cert mai favorabile decât cele în vigoare la data comiterii faptei, astfel încât în aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 Cod penal, va reține încadrarea juridică prevăzută de noua lege, mai favorabilă.
La stabilirea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului instanța a avut în vedere vârsta persoanei vătămate la data faptei, 13 ani, forma continuată de săvârșire și numărul actelor materiale, situația deosebită a persoanei vătămate, care a făcut-o vulnerabilă și a favorizat adoptarea acestui comportament, durata relației cu inculpatul, dar și lipsa antecedentelor penale ale acestuia și atitudinea adoptată în cursul procesului, urmând a se orienta spre aplicarea unei pedepse sensibil peste minimul special.
