Decesul inculpatului în cursul judecăţii. Introducerea în cauză a moştenitorilor. Cerere de continuare a procesului penal. Consecinţe.
| Comentarii |
|
Potrivit art. 21 C.pr.pen. acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale, în caz de deces al uneia din părţii, introducându-se în cauză moştenitorii acesteia. Însă, pentru a soluţiona acţiunea civilă a cauzei este necesar a fi analizată
6
şi latura penală a cauzei sub aspectele, respectiv dacă inculpatul este vinovat sau nu de comiterea faptelor, dacă încadrarea juridică dată faptelor reţinute prin actul de sesizare este corectă şi dacă prejudiciului a fost în mod corect stabilit.
Neprocedând în acest fel instanţa nu a soluţionat fondul cauzei, consecinţa fiind desfiiţareat sentinţei atacate în întregime şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.
Decizia penală nr. 2/A/8.01.2008
Prin sentinţa penală nr. 366 din 21 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Cluj, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., a fost încetat procesul penal pus în mişcare prin rechizitoriul 630/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani împotriva inculpatului B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., art. 13 C.p., participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 31 C.p. rap. la art. 37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., uz de fals prev. de art. 291 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3,5 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 31 C.p. rap. la art. 37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., uz de fals prev. de art. 291 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit.a, 34 C.p., prin decesul inculpatului.
S-a constatat recuperate integral prejudiciile cauzate părţilor vătămate.
În baza art. 192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani a fost trimis în judecată inculpatul B.M. pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 rap. la art. 13 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2, 42 C.p., participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 31 C.p. rap. la art. 37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., uz de fals prev. de art. 291 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., înşelăciune prev. de art. 215 alin.1,2,3,5 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 31 C.p. rap. la art. 37 din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., uz de fals prev. de art. 291 C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., 42 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit.a, 34 C.p..
S-a reţinut în fapt că, susnumitul, în calitate de administrator la S.C. "M." SRL Botoşani, în perioada 1998-2002, a dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unui număr de 50 facturi fiscale privind aprovizionări fictive cu materiale de construcţii de la 34 societăţi comerciale, din care o parte de tip "fantomă", în valoare totală de 4.789.348.065 lei, majorându-se astfel eronat cheltuielile deductibile, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 2.050.973.000 lei (din care 1.802.117.404 lei impozit pe profit plus TVA şi 248.856.396 lei daune), parţial recuperat, respectiv suma de 363.593.731 lei; de asemenea, în perioada 2001-2002, în aceeaşi calitate, cu prilejul executării contractului de antrepriză nr. 20 din 15.12.1997, privind realizarea obiectivului de investiţie "sediul Tribunalului Botoşani" - beneficiar Tribunalul Botoşani”, a solicitat şi obţinut în perioada 2000-2002, decontarea unor lucrări fictive, cauzând un prejudiciu de 2.988.672.465 lei (din care 2.427.747.921 lei prejudiciu efectiv şi 560.924.444 lei folosul nerealizat), integral recuperat.
Prin Încheierea nr. 5797/5.11.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Secţia Penală - a fost admisă cererea de strămutare a cauzei formulată de partea vătămată Trib. Botoşani, prin Încheierea penală f.nr. din data de 11.11.2004 a Trib. Botoşani, s
7
a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi trimiterea spre competentă soluţionare la Tribunalul Cluj.
La termenul de judecată din data de 1.02.2007, avocatul ales al inculpatului a depus la dosarul cauzei prin serv. Registratură, certificatul de deces al inculpatului, din care reiese că acesta a decedat la data de 19.01.2007.
Faţă de această împrejurare, instanţa, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., a dispus încetarea procesului penal pus în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani împotriva inculpatului B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, participaţie improprie la fals intelectual, înşelăciune, prin decesul inculpatului.
Partea vătămată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti -reprezentată prin D.G.F.P.J. Botoşani şi D.G.F.P.J. Cluj s-a constituit iniţial parte civilă în cauză cu suma de 1.687.379.269 lei, reprezentând diferenţă prejudiciu neachitat (din care 1.577.597.781 lei reprezintă diferenţă impozit pe profit şi 109.782.289 lei - diferenţă TVA neachitate), iar ulterior, prin înscrisul depus la dosar, s-a învederat instanţei faptul că prejudiciul a fost recuperat integral.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel atât moştenitorii inculpatului, respectiv B.M., B.M. şi B.I., cât şi partea responsabilă civilmente SC „M.” SRL Botoşani, solicitând desfiinţarea acesteia ca nelegală, arătând în motivare că în mod greşit prima instanţă, încetând procesul penal prin decesul inculpatului, s-a limitat a constata că prejudiciile cauzate prin faptele inculpatului sunt recuperate, în condiţiile în care moştenitorii acestuia au solicitat continuarea procesului penal.
Apelurile formulate în cauză sunt întemeiate.
Astfel, la termenul din 1 martie 2007 Tribunalul Cluj, având în vedere decesul inculpatului, a dispus introducerea în cauză în calitate de moştenitori ai inculpatului, pe soţia şi copiii acestuia, respectiv pe numita B.M. şi, respectiv, B.M. şi B.I.. După acest moment, instanţa s-a limitat la a face cercetări cu privire la achitarea prejudiciului, deşi moştenitorii inculpatului, prin declaraţiile scrise aflate la dosar, au arătat că solicită continuarea procesului penal în vederea stabilirii nevinovăţiei inculpatului şi a soluţionării corecte a laturii civile a cauzei.
Prin sentinţa atacată, prima instanţă s-a limitat a constata că a intervenit decesul inculpatului şi că prejudiciul cauzat a fost recuperat fără a analiza şi soluţiona cauza pe fond, respectiv a descrie starea de fapt pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, fără a analiza dacă acesta era vinovat sau nu de comiterea faptelor, dacă încadrarea juridică dată faptelor reţinute prin actul de sesizare este corectă sau nu şi, în consecinţă, fără a analiza dacă recuperarea prejudiciului s-a făcut în mod corect sau nu, nesoluţionând astfel latura civilă a cauzei.
Ori, raportat la cererea moştenitorilor inculpatului introduşi în cauză de a fi continuat procesul penal, instanţa era obligată a soluţiona cauza sub toate aspectele de fond ale acesteia.
Astfel, potrivit art. 21 C.pr.pen. acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale în caz de deces al uneia din părţii, introducându-se în cauză moştenitorii acesteia. Însă pentru a soluţiona acţiunea civilă a cauzei este necesar a fi analizată şi latura penală a cauzei sub aspectele arătate mai sus. Sigur că în final soluţia va fi tot de încetarea procesului penal dat fiind decesul inculpatului, însă soluţionarea laturii civile nu se poate realiza fără analizarea laturii penale a cauzei.
Neprocedând în acest fel instanţa nu a soluţionat fondul cauzei, sens în care în baza art. 379 pct.2 lit.b C.pr.pen. s-au admis apelurile formulate, s-a desfiinţat sentinţa atacată în întregime şi s-a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.
8
