DETURNARE DE FONDURI. DELAPIDARE. LATURA OBIECTIVĂ. DISTINCŢIE
| Comentarii |
|
Schimbarea destinaţiei băneşti sumelor dintr-un cont către alte conturi pentru care Primăria nu avea bani alocaţi constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de deturnare de fonduri şi nu delapidare.
împrejurarea că pentru a justifica sumele de bani pe care inculpaţii le-au folosit în alte scopuri decât destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli ale Primăriei, aceştia au întocmit documente false, nu înseamnă că fapta este delapidare, întrucât aceste documente au fost realizate tocmai în scopul de a justifica trecerea banilor dintr-un cont în altul, fără respectarea prevederilor legale.
Prin sentinţa penală nr. 40/8 martie 1999 a Judecătoriei Lehliu - Gară s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în infracţiunea de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 302 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, menţinându-se infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals.
Pentru aceste fapte inculpaţii I.N. au fost condamnaţi la câte o pedeapsă rezultantă de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
S-a reţinut, în fapt, că în perioada 1994 - 1997 cei doi inculpaţi, în calitate de casier şi, respectiv, contabil, în mai multe rânduri şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au scos de la Trezorerie suma de 11.224.094 lei, schimbând destinaţia acestora şi orientând-o spre alte obiective decât cele stabilite prin bugetul de stat, fără respectarea prevederilor legale. De asemenea, în aceeaşi perioadă, în mod repetat şi în baza aceloraşi rezoluţii infracţionale, inculpaţii au întocmit şi folosit documente necorespunzătoare realităţii pentru a justifica sumele cheltuite în alte scopuri.
Apelul Parchetului, declarat cu privire la greşita schimbare juridică, a fost admis de Tribunalul Călăraşi, care, prin decizia penală nr. 311 A din 27.10.1999, a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 302 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
A reţinut Tribunalul că banii pe care inculpaţii îi ridicau erau aduşi la casieria unităţii, după care erau folosiţi la procurarea de materiale sau alte cheltuieli de protocol, iar pentru justificare au întocmit acte necorespunzătoare realităţii.
De esenţa infracţiunii de delapidare este modalitate de folosire a banilor, care, temporar, s-au aflat în folosinţa inculpaţilor, producându-se prin aceasta o pagubă unităţii, prin neefectuarea sau efectuarea cu întârziere a unei operaţiuni din cauza lipsei la momentul necesar a banilor.
Tribunalul a conchis că infracţiunea de deturnare de fonduri implică numai schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti, fără respectarea prevederilor legale, dar odată schimbată destinaţia se efectuează operaţiuni conform legii, fără a se justifica operaţiunile prin fals, cum au procedat inculpaţii.
împotriva deciziei, inculpaţii au declarat recurs, solicitând menţinerea sentinţei penale.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei, Curtea constată că, în mod corect, instanţa fondului a stabilit că schimbarea destinaţiei băneşti a sumelor dintr-un cont în altul pentru care Primăria nu avea bani alocaţi constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 302 alin. 1 Cod penal.
Pentru a constitui elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 2151 alin. 1 Cod penal, folosirea ca modalitate de sustragere a unui bun din posesia sau detenţia unei unităţi constă nu numai într-un act iniţial de scoatere a acelui bun din sfera patrimonială a avutului public, dar şi dintr-un act subsecvent de întrebuinţare a bunului sustras în folosul inculpatului.
Or, în speţă, bunul nu a fost scos din sfera patrimonială a Primăriei, ci banii din alte conturi au fost folosiţi pentru alte obiective, iar nu în interesul personal al inculpaţilor.
De asemenea, nu poate fi primită nici motivarea Tribunalului, că, utilizându-se documente false, fapta a ieşit din sfera infracţiunii de deturnare de fonduri şi a intrat în sfera infracţiunii de delapidare, întrucât utilizarea acestor documente întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals şi uz de fals, fiind desăvârşite tocmai în scopul de a justifica „trecerea,, banilor dintr-un cont în altul, fără respectarea prevederilor legale.
în consecinţă, Curtea a admis recursul inculpaţilor şi a menţinut sentinţa fondului. (Judecator Antoaneta Nedelcu)
(Secţia I penală, decizia nr. 52/2000)
