Efectele graţierii

Graţierea are efecte asupra pedepsei a cărei executare este suspendată condiţionat. Aplicarea instituţiei suspendării condiţionate a executării pedepsei se face cu raportare la toate infracţiunile aflate în concurs.

Secţia penală şi de minori, decizia nr. 4/R din 8 ianuarie 2007

Prin sentinţa penală nr.1034/29.06.2006, Judecătoria Cluj-Napoca în urma schimbării încadrării juridice din instigare la fals material în înscrisuri oficiale în complicitate la aceeaşi infracţiune, a dispus condamnarea inculpatului M.P. în baza art. 26, rap. la art. 288 al.1 C.pen, la 3 luni închisoare.

În baza art.291 teza 1 Cod penal a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la 3 luni închisoare.

În baza art.293 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului la 3 luni închisoare.

În baza art. 1 din Legea 543/2002 s-a constatat graţiată această din urmă pedeapsă. S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art.7 din Legea 543/2002.

În baza art.65 din Legea 56/2002 cu aplic.art.13 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului la 3 luni închisoare

În baza art. 1 din Legea 543/2002 s-a constatat graţiată această pedeapsa.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art.7 din Legea 543/2002.

În baza art. 33 lit.a - 34 lit.b s-au contopit pedepsele negraţiate stabilind pedeapsa de 3 luni închisoare pe care a suspendat-o condiţionat pe 2 ani şi 3 luni ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

S-au pus în vedere inculpatului prev. art.83 Cod penal.

În baza art.348 Cod procedură penală s-au anulat înscrisurile falsificate existente în plicul de la f.36 a dosarului - bilete de transport avion falsificate şi paşaportul falsificat.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa sentinţa de mai sus, prima instanţă a reţinut că în cursul lunii aprilie 2001 inculpatul a apelat la numitul "M." - persoană rămasă neidentificată, care îşi oferea prin mica publicitate serviciile pentru efectuarea demersurilor în vederea obţinerii de vize pentru muncă în străinătate.

În baza înţelegerii telefonice cei doi s-au întâlnit în gara CFR Cluj inculpatul înmânându-i numitului "M." două poze tip paşaport şi suma de 2500 USD. După aproximativ două săptămâni inculpatul s-a întâlnit cu persoana neidentificată în faţa Agenţiei Tarom din Cluj-Napoca, aceasta înmânându-i paşaportul turistic seria 05148201 emis de SEIP Alba pe numele M.M., act pe care era aplicată fotografia lui M.P.. La fila 7 a paşaportului era aplicată viza emisă de Consulatul Irlandei în România, valabilă în privinţa numitului M.M. până la data de 9.06.2001.

Inculpatul s-a îmbarcat în cursa Tarom nr.1303 din 24.05.2001 unde a prezentat paşaportul turistic falsificat al numitului M.M. trecând astfel fraudulos frontiera de stat.

Inculpatul s-a deplasat la Frankfurt, iar apoi pe Aeroportul din Dublin, unde autorităţile irlandeze procedând la verificarea documentelor au constatat că inculpatul nu avea permis de muncă, motiv pentru care au procedat la returnarea acestuia în România.

La data de 26.05. inculpatul a fost predat IGPF - Punct Poliţie de Frontieră Bucureşti -Otopeni unde a fost stabilită adevărata identitate a inculpatului. S-a stabilit că M.M. din Alba-Iulia exista în realitate, având emis paşaportul cu seria 05148201, care a fost pierdut.

Situaţia de fapt reţinută rezultă fără putinţă de tăgadă din întreg probatoriul administrat, în special din procesul verbal întocmit de către Organele de Poliţie din cadrul Aeroportului Otopeni, din raportul de constatare din care rezultă că paşaportul folosit de inculpat a fost falsificat prin înlocuirea fotografiei, din actul falsificat, acestea coroborându-se cu declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale în care acesta a recunoscut săvârşirea faptelor descriind modul comiterii acestora.

Faptele inculpatului, aşa cum au fost reţinute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.26 rap. la art.288, uz de fals prev. de art.291 teza I Cod penal, fals privind identitatea prev. de art.293 Cod penal şi trecerea frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art.65 din Legea 56/1992 cu aplic.art.13 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu uneia din faptele inculpatului din infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.25 rap. la art.288 Cod penal în infracţiunea de complicitate la fals material în înscris uri oficiale prev. de art.26 rap. la art.288 al.1 Cod penal.

Aceasta întrucât ,din situaţia de fapt reţinută reiese indicii temeinice că numitul "M." -persoana rămasă neidentificată săvârşeşte în mod regulat intermedieri ilicite pentru obţinerea vizelor de muncă în străinătate, fapt care rezultă din oferirea prin mica publicitate a unor astfel de servicii.

În aceste condiţii nu se poate reţine că inculpatul l-ar fi determinat pe numitul "M." să falsifice paşaportul respectiv.

S-a reţinut însă că prin înmânarea celor două poze inculpatul l-a ajutat pe numitul "M." să falsifice sau să intermedieze falsificarea paşaportului.

La individualizarea pedepselor ce s-a aplicat inculpatului, instanţa de fond a ţinut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal şi în acest context de poziţia sinceră a inculpatului, de gradul relativ redus de pericol social al faptelor săvârşite, de lipsa antecedentelor penale.

Astfel, în baza art.293 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul M.P. la 3 luni închisoare.

În baza art. 65 din Legea 56/2002 cu aplic.art.13 l-a condamnat pe inculpatul M.P. la 3 luni închisoare.

Cu privire la aceste pedepse a constatat incidenta în cauză a prevederilor art.1 din Legea 543/2002 referitoare la graţierea condiţionată.

A pus în vederea inculpatului disp. art.7 din Legea 543/2002 referitoare la revocarea beneficiului graţierii condiţionate în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în termen de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.26 rap. la art.288 al.1 Cod penal l-a condamnat pe inculpat la 3 luni închisoare.

În baza art. 291 teza 1 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul M.P. la 3 luni închisoare.

Prima instanţă a dat eficienţă regulilor privind concursul de infracţiuni contopind pedepsele negraţiate (executabile), a stabilit pedeapsa de 3 luni închisoare pe care a suspendat-o condiţionat pe o durată de 2 ani şi 3 luni ce constituie termen de încercare.

În speţă, în raport de ultimele 2 pedepse, sunt aplicabile prev. art.81-82 Cod penal instanţa de fond apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului. I-a atras atenţia inculpatului asupra prev. art.83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

Nu pot fi primite concluziile reprezentantei Ministerului Public în conformitate cu care este imperativ a se suspenda condiţionat executarea fiecărei pedepse aplicate - atât a celor ce intră sub imperiul legii de graţiere, cât şi a celor executabile.

Aceasta deoarece cu privire la infracţiunea de fals privind identitatea şi la infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei instanţa de fond a socotit că beneficiul graţierii condiţionate este îndestulător, având în vedere pericolul social specific şi concret al acestor fapte penale.

În raport de pedeapsa de 3 luni aplicată pentru fiecare din infracţiunile graţiate termenul graţierii condiţionate este mai lung decât termenul suspendării condiţionate (3 ani şi 3 luni în raport cu 2 ani şi 3 luni).

Prin urmare, în raport de infracţiunile ce intră sub incidenta legii de graţiere, acordarea beneficiului suplimentar al suspendării executării pedepsei ar fi excesivă din punctul de vedere al individualizării pedepsei şi lipsită de consecinţe practice în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de graţiere condiţionată.

Trebuie menţionat de asemenea că obligativitatea suspendării condiţionate a tuturor pedepselor aplicate în speţă este neprevăzută de lege, o abordare excesiv tehnică a regimului de aplicare a pedepselor conducând la restrângerea nejustificată a dreptului judecătorului de a individualiza pedeapsa în raport de specificul fiecărei infracţiuni concurente.

În baza art.348 Cod procedură penală s-au anulat înscrisurile falsificate existente în plicul de la fila 36 a dosarului - bilete de transport avion falsificate şi paşaportul falsificat

Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, arătând în motivele de apel că în mod greşit prima instanţă ar fi stabilit pentru fapte concurente modalităţi

diferite de executare a pedepselor, că pentru două pedepse modalitatea de executare ar fi detenţia, iar pentru alte două s-ar fi dispus suspendarea executării pedepselor.

Prin decizia penală nr.345 din 16 octombrie 2006 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoriei Cluj-Napoca, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a constatat că strict formal din punct de vedere al tehnicii de redactare a minutei, devenite dispozitivul sentinţei, prima instanţă ar fi trebuit să arate modalitatea de executare şi pentru pedepsele graţiate nu numai pentru pedeapsa rezultantă, toate cele patru fapte aflându-se în concurs, şi nu să lase să se subînţeleagă că şi pentru pedepsele graţiate au fost aplicate prevederile art.81 C.pen.

În considerentele sentinţei, prima instanţă arată cu nu a înţeles să facă respectivele menţiuni deoarece termenul de încercare prevăzut de art. 82 C.pen, acela de 2 ani şi 3 luni, este mai mic decât termenul de încercare prevăzut de legea de graţiere, acela de 3 ani, şi că acest termen de 3 ani, ca durată de timp, cuprinde şi termenul de 2ani şi 3 luni.

Chiar şi parchetul în motivele de apel arată că prima instanţă nu face referire la art.71, art.64 C.pen, iar cum din considerentele sentinţei rezultă cu certitudine că şi pentru pedepsele graţiate a înţeles să facă aplicarea prev. art.81 C.pen., iar din modul în care a fost redactată minuta şi dispozitivul sentinţei se deduce faptul că pentru toate cele patru pedepse s-a dispus suspendarea executării, cu observaţia care a fost menţionată mai sus, în sensul ca trebuie specificat modul de executare a pedepsei, nu lăsat să se subînţeleagă, apelul parchetului ca nefondat, în speţă nu ne aflăm în faţa unei hotărâri care pentru fapte concurente stabileşte două moduri de executare a pedepselor, pentru două modul de executare fiind în regim de detenţie iar pentru alte două cu suspendarea executării.

Împotriva deciziei nr.3345/A/2006 a Tribunalului Cluj în termen legal s-a declarat recurs de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, prin care s-au invocat următoarele :

Instanţa de apel trebuia să aprecieze oportunitatea şi legalitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei raportat la toate cele patru infracţiuni aflate în concurs şi abia în final să constate că două pedepse sunt graţiate.

În măsura în care nu a făcut acest lucru s-a ajuns la stabilirea a două modalităţi diferite de individualizare a executării pedepsei, în aceste condiţii se încalcă grav dispoziţiile legale în materie întrucât o modalitate de executare a pedepsei ,respectiv suspendare condiţionată ,o exclude pe cealaltă, respectiv executare în regim de detenţie ,chiar dacă este vorba de graţierea acestora din urmă.

Nu se poate aprecia faţă de acelaşi inculpat că reeducarea se poate realiza prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe de o parte, şi că aceeaşi reeducare ar putea fi îndeplinită şi prin privare de libertate.

Curtea, analizând recursul formulat, motivele invocate, cu examinarea cauzei în limitele motivelor de casare, potrivit art.3856 C.pr.pen., reţine următoarele :

În cursul lunii aprilie 2001 inculpatul a apelat la numitul "M." - persoană rămasă neidentificată care îşi oferea prin mica publicitate serviciile pentru efectuarea demersurilor în vederea obţinerii de vize pentru muncă în străinătate.

În baza înţelegerii telefonice cei doi s-au întâlnit în gara CFR Cluj inculpatul înmânându-i numitului "M." două poze tip paşaport şi suma de 2500 USD. După aproximativ două săptămâni inculpatul s-a întâlnit cu persoana neidentificată în faţa Agenţiei Tarom din Cluj-Napoca, aceasta înmânându-i paşaportul turistic seria 05148201 emis de SEIP Alba pe numele M.M., act pe care era aplicată fotografia lui M.P.. La fila 7 a paşaportului era aplicată viza emisă de Consulatul Irlandei în România, valabilă în privinţa numitului M.M. până la data de 9.06.200l.

Inculpatul s-a îmbarcat în cursa Tarom nr.1303 din 24.05.2001 unde a prezentat paşaportul turistic falsificat al numitului M.M. trecând astfel fraudulos frontiera de stat.

Inculpatul s-a deplasat la Frankfurt, iar apoi pe Aeroportul din Dublin, unde autorităţile irlandeze procedând la verificarea documentelor au constatat că inculpatul nu avea permis de muncă, motiv pentru care au procedat la returnarea acestuia în România.

La data de 26.05. inculpatul a fost predat IGPF - Punct Poliţie de Frontieră Bucureşti -Otopeni unde a fost stabilită adevărata identitate a inculpatului. S-a stabilit că M.M. din Alba-Iulia exista în realitate, având emis paşaportul cu seria 05148201, care a fost pierdut.

Situaţia de fapt reţinută mai sus, rezultă fără putinţă de tăgadă din întreg probatoriul administrat, în special din procesul verbal întocmit de către Organele de Poliţie din cadrul Aeroportului Otopeni, din raportul de constatare din care rezultă că paşaportul folosit de inculpat a fost falsificat prin înlocuirea fotografiei, din actul falsificat de la fila 36 d.u.p., acestea coroborându-se cu declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale în care acesta a recunoscut săvârşirea faptelor descriind modul comiterii acestora.

Faptele inculpatului, aşa cum au fost reţinute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.26 rap. la art.288, uz de fals prev. de art.291 teza I Cod penal, fals privind identitatea prev. de art.293 Cod penal şi trecerea frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art.65 din Legea 56/1992 cu aplic.art.13 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu uneia din faptele inculpatului din infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.25 rap. la art.288 Cod penal în infracţiunea de complicitate la fals material în înscris uri oficiale prev. de art.26 rap. la art.288 al.1 Cod penal.

Aceasta întrucât din situaţia de fapt reţinută reiese indicii temeinice că numitul "M." -persoana rămasă neidentificată săvârşeşte în mod regulat intermedieri ilicite pentru obţinerea vizelor de muncă în străinătate, fapt care rezultă din oferirea prin mica publicitate a unor astfel de servicii.

În aceste condiţii nu se poate reţine că inculpatul l-ar fi determinat pe numitul "M." să falsifice paşaportul respectiv.

S-a reţinut însă că prin înmânarea celor două poze inculpatul l-a ajutat pe numitul "M." să falsifice sau să intermedieze falsificarea paşaportului.

În final însă instanţa de fond a trecut la efectuarea unor operaţiuni de condamnare a inculpatului ce nu sunt în deplină corectitudine.

Astfel, faptele au fost încadrate în disp.art.26 rap.la art.288 alin.1 C.pen., cu condamnare de 3 luni închisoare în art.291 teza I C.pen., cu condamnarea la 3 luni închisoare, în art.293 C.pen., cu condamnare la 3 luni închisoare, s-a constatat graţiată această pedeapsă şi în art.65 din Legea nr.56/2002 cu aplic.art.13 C.pen., cu condamnare la 3 luni închisoare constatându-se şi această din urmă pedeapsă ca fiind graţiată.

S-au contopit pedepsele negraţiate stabilindu-se pedeapsa de 3 luni închisoare ce a fost suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni.

Incorect instanţa de apel a respins apelul Parchetului prin care s-a urmărit doar corectarea operaţiunilor înserate de instanţa de fond în cuprinsul minutei vizând aplicarea în acelaşi timp de pedepse atât executabile în regim de detenţie cât şi cu suspendarea condiţionată, redând la modul superficial că legea nu prevede obligarea suspendării condiţionate a tuturor pedepselor, că în cazul unui concurs de infracţiuni se suspendă condiţionat rezultanta şi nu fiecare pedeapsă în parte, instanţa de fond a avut în vedere cuantumul unei rezultante teoretice, în final subliniindu-se că acordarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepselor graţiabile este excesiv de tehnicistă şi că nu ar fi corectă.

Evident cele învederate de instanţa de apel nu corespund întru totul legalităţii fiind de subliniat că se apreciază ,într-o astfel de situaţie ,oportunitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei raportat la toate infracţiunile aflate în concurs, neputând crea un regim juridic separat pentru pedepsele ce sunt graţiate.

Este real că sentinţa instanţei de fond în aceste condiţii suferă doar sub aspecte ce ţin de tehnica întocmirii minutei şi nu la modul concret de aspecte de esenţă de legalitate, putându-se însă afirma că în condiţiile necorectării dispozitivului hotărârii în sensul celor solicitate de parchet s-ar putea ajunge la anumite dubii, interpretări şi în final la o coabitare a unor modalităţi de executare distincte ceea ce nu este permis de către legea penală.

Aşadar instanţa de recurs apreciază oportunitatea aplicării prev.art.81 C.pen. pentru toate pedepsele aplicate şi în final doar constatarea intervenirii Legii de graţiere nr.543/2002 raportat la două dintre pedepse.

În aceste condiţii, în conformitate cu disp.art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen., recursul formulat este pe deplin fondat, cu consecinţa casării deciziei atacate împreună cu sentinţa penală ce o vizează, însă numai în ceea ce priveşte neaplicarea disp.art.81, 82 C.pen. raportat la pedepsele de câte 3 luni aplicate inculpatului M.P. pentru comiterea infracţiunilor prev. de art.293 C.pen., şi art.65 din Legea nr.56/2002.

Procesual se va trece la rejudecarea pricinii în limitele mai sus menţionate şi în conformitate cu disp.art.81 C.pen., se va suspenda condiţionat executarea şi acestor pedepse cu fixarea unor termene de încercare de 2 ani, termene ce au fost reduse în urma graţierii condiţionate a executării acestor pedepse.

Celelalte menţiuni înserate în dispozitivul sentinţei vor fi de menţinut. (Judecător Macavei Săndel)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Efectele graţierii