Emitere de cecuri fără acoperire. încadrarea juridică dată faptei. Greşita reţinere a unor pluralităţi de acţiuni distincte
| Comentarii |
|
C. pen., art. 215 Legea nr. 59/1934, art. 84 pct. 2 şi 3
în Codul penal, simpla emitere de file cec, fără a avea acoperirea necesară într-un depozit bancar sau într-o deschidere de credit bancar, nu este incriminată în lipsa unei acţiuni de inducere în eroare.
Atâta timp cât inculpatul nu a avut o atitudine mentală grevată pe atingerea unui scop ilicit, nu se poate reţine în seama sa săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Decizia penală nr. 729/R din 2 decembrie 2005 - M.B.
Prin sentinţa penală nr. 180/2004, Judecătoria Rupea, pornind de la conduita inculpatului care a trecut drept reală, existentă o faptă şi împrejurare care nu există, făcând aplicaţiunea prevederilor art. 215 alin. (4) C. pen., l-a condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, având în vedere atitudinea inculpatului care a purces la emiterea de file cec fără a avea acoperire, cunoscând la acea dată că nu-şi va putea onora la scadenţă obligaţia pecuniară benevol asumată, prejudiciind astfel unitatea furnizoare.
Tribunalul Braşov, prin decizia penală nr. 87/A/2005, admiţând apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov şi pe cel al inculpatului, constatând că în Codul penal simpla emitere de file cec, fară a avea acoperirea necesară într-un depozit bancar sau într-o deschidere de credit bancar nu este incriminată în lipsa unei acţiuni de inducere în eroare, a schimbat încadrarea juridică dată faptei comise din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen. în două infracţiuni prevăzute de art. 84 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934, luând în calcul cele două file cec emise în beneficiul părţii civile, pentru care l-a condamnat în final la câte un an închisoare, pedepse apreciate a răspunde pe deplin exigenţelor legii penale.
împotriva acestei soluţii au promovat recurs Parchetul, ce o critică sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice, cât şi inculpatul, ce ridică problema achitării sale în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Curtea, raportând decizia atacată la întreg complexul materialului probator, a reţinut că dacă principala obligaţie a cumpărătorului este de a plăti preţul la ziua şi la locul determinat prin contract, în speţă inculpatul ce nu se poate apăra invocând o cauză care s-ar fi soldat cu suspendarea plăţii preţului, a recurs la emiterea unor file cec, acţionând în mod liber, nu sub imperiul unei constrângeri externe căreia să nu-i poată rezista, comunicându-i ulterior partenerului său contractual neputinţa temporară a onorării propriei sale obligaţii, solicitând operarea unei reeşalonări a plăţii debitului.
Or, emiterea acestor instrumente de plată, şi nu de garanţie, fiind protejate de legiuitor numai în raport cu această caracteristică, dublată de preluarea mărfii, dar şi de încercarea obţinerii unei eşalonări, amânări la plată, nu antrenează incidenţa prevederilor art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), cum corect s-a reţinut în apel, neexistând acea voinţă a rezultatului socialmente periculos, grevată pe o convenţie ce îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 948 C. civ.
Prin urmare, neonorarea obligaţiei stipulate în art. 1361 C. civ. nu se datorează unui eventual refuz venit din partea inculpatului, ci a unui dezechilibru financiar, acesta explicându-i reprezentantului părţii civile motivul neplăţii la scadenţă, solicitând prelungirea acestui moment limită, având convingerea că în final contul firmei sale va fi alimentat cu fondurile pe care le-ar fi avut la rândul său de încasat de la proprii săi parteneri de afaceri.
în consecinţă, Curtea, sesizând că inculpatul nu a avut o atitudine mentală grevată pe atingerea unui scop ilicit, a apreciat că schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune în cea prevăzută de Legea nr. 59/1934 e corectă, însă, văzând că, potrivit Normelor Cadru nr. 7/1994 ale BNR, este obligatoriu doar ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii, celelalte menţiuni putând a fi complinite în momentul prezentării de către posesor a cecului la plată, a schimbat încadrarea juridică în sensul înlăturării pct. 3 al art. 84 din Legea nr. 59/1934.
Totodată, ţinând seama că ne aflăm în prezenţa unei singure acţiuni alcătuite din două acte, instrumentele de plată fiind predate în acelaşi timp către acelaşi beneficiar, aspect ce denotă că nu asistăm la o pluralitate de acţiuni distincte ce ar atrage concursul de infracţiuni,
Curtea a recurs la schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, pentru care l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare, aptă a-i modela conştiinţa, caracterul şi deprinderile, punându-le în concordanţă cu principiile eticii sociale.
Ţinând cont că prin natura ei infracţiunea comisă nu atrage şi decăderea din drepturile părinteşti, Curtea, funcţie şi de Hotărârea C.E.D.O. din 28.09.2004, pronunţată în cazul Sabou şi Pârcălab c. României, a înlăturat din cuprinsul pedepsei accesorii aplicate inculpatului dreptul stipulat la lit. d) a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
