Excepţie de neconstituţionalitate. Respingerea în mod greşit ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale
| Comentarii |
|
Greşita respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de specificul procedurii judiciare având ca obiect arestarea preventivă. Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa respinge ca inadmisibilă, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, doar dacă excepţia invocată este contrară prevederilor art. 29 alin. (1)-(3) din aceeaşi lege.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Încheierea nr. 53 din 25 august 2009
Prin încheierea penală nr. 29/21.08.2009, Tribunalul Satu Mare, în baza art. 1491 alin. (9) C.proc.pen., a admis propunerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare și, în baza art. 1491 alin. (10) și (11) C.proc.pen., a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.I.P., H.M., D.N., D.M. și C.N. pe o durată de 29 zile, începând din 21.08.2009 până la data de 18.09.2009, inclusiv.
S-a dispus ca organele de poliție să îi rețină și să îi predea pe inculpați la arestul I.P.J. Satu Mare, iar administrației locului de deținere să îi primească și rețină pe inculpați, înaintând la instanță dovezile de executare a măsurii arestării preventive.
în baza art. 1371 alin. (2) C.proc.pen., s-a dispus ca despre luarea măsurii arestului preventiv a inculpaților să fie încunoștințate familiile acestora.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut că prin propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare, se solicită instanței arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, în motivarea propunerii de arestare preventivă arătându-se în fapt că, în cursul anului 2009, inculpații C.I.P. și H.M., ambii din Sighetu Marmației, județul Maramureș, au inițiat și coordonat un grup infracțional organizat, care a acționat la frontiera cu Ucraina, în scopul introducerii de țigări în spațiul vamal comun al UE.
în cursul lunilor iulie - august 2009, grupul a acționat cu precădere pe raza județului Satu Mare, în zona de frontieră cu Ucraina, pe raza localității T., având ca scop săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări provenite din Ucraina, pentru a obține în mod direct un beneficiu financiar.
Din grup au făcut parte inculpații D.N., C.B.A., D.M., K.T.I. și M.C.D., dar și cetățeni ucraineni. Inculpatul D.N. avea rolul de a prelua țigările la linia de frontieră româno-ucraineană, până unde erau aduse de către cetățeni ucraineni și de a le încărca în microbuzul cu care sunt transportate, respectiv de a le transporta și depozita în diverse locuri de pe raza județului Satu Mare în vederea vânzării acestora fie în alte județe din țară, fie cu precădere în alte state UE.
Inculpații C.B.A., D.M., K.T.B. și învinuitul M.C.D. asigurau traseul de deplasare al microbuzului cu autoturismele proprietate personală, escortând transportul și efectuând contrafilaj.
La fel, s-a mai constatat că din grupul infracțional organizat descris mai sus a făcut parte și inculpatul C.N., acesta având în responsabilitate asigurării securității transporturilor de țigări de la frontieră până la depozitul clandestin din Satu Mare, precum și distribuirea țigărilor către beneficiari, după ce acestea erau introduse în țară și depozitate în Satu Mare, strada B., nr. 35 sau în alte locuri.
Grupul infracțional a utilizat metode elaborate pentru protejarea împotriva detecției și capturării de către poliție, păzind și asigurând locul prin care se introduc ilegal țigările în țară, cercetând cu antemergători auto traseele și comunicațiile rutiere pe care se deplasează mijlocul de transport încărcat cu țigări, utilizând și tehnici anti-filaj. De asemenea, membrii grupării au folosit pentru comunicare mai multe telefoane mobile, specializate în funcție de destinatarul apelului, au utilizat un vocabular criptat pentru transmiterea mesajelor infracționale, în scopul îngreunării descoperirii lor prin interceptarea comunicațiilor, precum și mijloace de transport auto cu numere false de înmatriculare, în special pentru transportarea țigărilor de contrabandă. Astfel, există probe că incu., înspre interiorul țării, autovehiculele având aplicate alte numere de înmatriculare decât cele oficiale, în scopul îngreunării eventualei identificări.
Pentru asigurarea protejării activității infracționale de intervenția poliției de frontieră, liderii grupului infracțional, inculpații C.I.P. și H.M., au apelat în data de 26.06.2009, la ofițerul de poliție de frontieră S.I., șeful al Sectorului Poliției de Frontieră T., județul Satu Mare, oferindu-i acestuia o sumă mai mare de 10.000 euro pentru ca acesta să-si încalce atribuțiile de serviciu și să permită, în virtutea funcției publice deținute, introducerea țigărilor de contrabandă prin dispozitivul de pază al frontierei constituit pe raza sa de competență. în total, în această perioadă, cei doi inculpați au remis polițistului de frontieră, prin intermediar, suma de 13.050 euro, consemnată la dosarul cauzei.
Ofițerul de poliție de frontieră a anunțat organele judiciare despre oferta făcută, astfel că s-au făcut demersurile legale de identificare a membrilor grupării infracționale specializate pe contrabandă și de prindere a acestora.
în perioada iulie - august 2009, în condițiile descrise mai sus, grupul infracțional coordonat de inculpatul C.I.P. și H.M., în baza aceleași rezoluții infracționale, a introdus în țară, din Ucraina, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, peste 100.000 pachete de țigări marca C., valoarea acestora fiind de peste 150.000 euro. Conform raportului de constatare din 17.08.2009, valoarea de piață a țigărilor de contrabandă introduse în țară până în 15.08.2009 este de 704.700 lei, echivalentul a 167.370 euro.
în drept, s-a arătat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 C.pen., cu aplicarea art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 13 lit. a) din O.U.G. nr. 43/2002, constituirea unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, prevăzută și pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, contrabandă calificată, prevăzută și pedepsită de art. 270, raportat la art. 274 din Legea
nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, prin prisma motivelor invocate în propunerea motivată înaintată de DNA, Biroul Satu Mare și a normelor juridice în vigoare, instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 136,art. 143 și art. 148 lit. f) C.proc.pen., infracțiunile pe care le-au săvârșit inculpații fiind pedepsită de lege cu pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
împrejurările rezultate din coroborarea probelor și anume: procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare începerii urmăririi penale, procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice, procese-verbale de redare ale unor convorbiri ambientale, procesele-verbale de percheziție domiciliară în urma căruia au fost găsite importante sume de bani, obiecte și înscrisuri care stabilesc legătura între inculpați, membrii grupării infracționale și fapte, alte procese-verbale, rezoluția de indisponibilizare a sumei de 13.050 euro oferite cu titlu de mită, raportul de constatare și evaluare întocmit de către specialistul din cadrul DNA Oradea, precum și din declarațiile de recunoaștere ale unora dintre inculpați au generat suficiente indicii de natura celor prevăzute în art. 143
C.proc.pen., în privința faptelor de care inculpații sunt acuzați, iar celelalte elemente referitoare la natura faptelor ce fac obiectul acuzării, modul de operare, gravitatea concretă a acestora, poziția procesuală manifestată de inculpați, situația juridică a acestora precum și posibilitățile probatorii, complinesc cadrul legal care confirmă legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
Pericolul concret pentru ordinea publică este reprezentat de împrejurarea că faptele de natura celor de care sunt acuzați inculpații au devenit un fenomen infracțional de amploare la punctul de frontieră H., situație care determină o reacție energică din partea statului pentru a stopa extinderea fenomenului infracțional, precum și de sentimentul de insecuritate și de lipsă a disciplinei de drept care ar putea fi creat în rândul comunității care, în lipsa unei sancționări prompte din partea autorităților, ar avea reprezentarea că împotriva unor inculpați suspectați de săvârșirea unor fapte de această natură nu se întreprind acte de coerciție.
S-a reținut că în cauză sunt întrunite și rigorile instituite de art. 5 parag. 1 lit. c) și parag. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, întrucât în cauză există motive verosimile de a bănui pe inculpați de săvârșirea faptelor de care sunt acuzați.
Pe de altă parte, ținând seama de faptul că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților este una complexă, fiind implicate mai multe persoane, s-a constatat că în cauza există pericolul ca inculpații, lăsați fiind în libertate, să ascundă urmele unor acte infracționale ce nu au fost depistate până în prezent, să îngreuneze activitatea de identificare a tuturor persoanelor participante la activitatea infracțională sau chiar să continue activitatea infracțională cu consecințe și mai grave pentru ordinea de drept.
Prin aceeași încheiere, Tribunalul Satu-Mare a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 43/2002.
împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, solicitând casarea ei, în sensul respingerii propunerii de arestare preventivă. Inculpații C.I.P. și H.M. au solicitat prin recursurile declarate și casarea încheierii în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 43/2002.
Curtea de apel, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dis¬pozițiile art. 3859alin. (3) C.proc.pen., combinate cu art. 3856alin. (1) și art. 3857alin. (1) C.proc.pen. a constatat că:
I. Prima instanță în mod legal și temeinic a admis propunerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție București, DNA, Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare, dispunând arestarea preventivă a inculpaților pe o durata de 29 de zile.
Astfel, așa cum rezultă din actele și lucrările aflate la dosar, există indicii serioase că inculpații în cursul anului 2009 s-au constituit într-un grup infracțional ce a acționat cu precădere pe raza județului Satu Mare, în zona de frontieră cu Ucraina pe raza localității T., având ca scop săvârșirea infracțiuni de contrabandă cu țigări provenite din Ucraina pentru a obține în mod direct un beneficiu financiar.
în mod temeinic a reținut instanța de fond faptul că, din modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, din frecvența acestor fapte în zona respectivă, rezidă în mod categoric un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, complexitatea activității infracționale, necesitatea conservării indiciilor existente, precum și a identificării altor persoane participante la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților sunt alte cauze care justifică măsura arestării preventive.
II. Instanța de recurs a fost învestită prin recursurile inculpaților C.I.P. și H.M. a verifica legalitatea aceleiași încheieri și cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Așa cum rezultă din considerentele încheierii atacate cu recurs, instanța de fond a respins ca inadmisibilă solicitarea inculpaților C.I.P. și H.M. de suspendare a judecării cauzei și sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 134/2005, de modificare a O.U.G. nr. 43/2002 de organizare și funcționare a DNA.
Analizând legalitatea încheierii pronunțate de Tribunalul Satu Mare sub acest aspect, instanța de control judiciar a reținut că recursurile inculpaților sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Este greșită dispoziția instanței de fond de a respinge ca inadmisibilă solicitarea formulată de inculpații C.I.P. și H.M., de suspendare a judecării cauzei și sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, ținând seama de specificul procedurii judiciare având ca obiect arestarea preventivă.
Conform dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, în cazul în care excepția invocată este contrară prevederilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.
Or, din economia acestor texte de lege nu rezultă că în cadrul procedurii judiciare având ca obiect arestarea preventivă nu pot fi ridicate excepții de neconstituționalitate a unor prevederi legale ce au legătură cu cele deduse judecății.
Excepția invocată vizează organizarea și funcționarea DNA, organul care a formulat propunerea de arestare preventivă a inculpaților și, nefiind incidente niciuna din dispozițiile legale expres prevăzute de legiuitor (art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992), instanța a admis recursurile inculpaților C.I.P. și H.M. sub acest aspect, a casat încheierea Tribunalului Satu Mare și, constatând că este admisibilă excepția de neconstituționalitate invocată, a trimis cauza aceleiași instanțe pentru realizarea procedurii reglementate de art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Instanța de recurs a reținut că nu poate sesiza Curtea Constituțională pentru că s-ar încălca dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că instanța de contencios constituțional trebuie să fie sesizată printr-o încheiere motivată de instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, în speță această instanță fiind Tribunalul Satu Mare.
