Extrădare. Condiţii
| Comentarii |
|
Deşi sunt îndeplinite condiţiile legale pentru extrădare, cererea fiind admisibilă, iar consimţământul dat de persoana reclamată pentru extrădarea sa nu a fost viciat în nici un mod, nu este posibilă extrădarea voluntară a persoanei, conform art. 35 din Legea nr. 296/2001, condiţionat, atât timp cât această persoană este inculpată de autorităţile judiciare române, pentru săvârşirea de fapte penale pe teritoriul României.
Predarea persoanei extrădate este posibilă numai după finalizarea cercetării penale de pe teritoriul României, iar când s-a pronunţat o hotărâre de condamnare, cu privare de libertate, numai după executarea acesteia.
(Sentinţa nr. 27 din 19 august 2002 - Secţia Ipenală)
Prin Adresa nr. 112/11/5/2002 din 12 august 2002, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat Curţii de Apel Bucureşti cererea de extrădare a numitului P.K., cetăţean grec, formulată de autorităţile judiciare din Republica Elenă.
în motivarea cererii de extrădare au fost anexate mandatele de arestare preventivă nr. 13 din 23.04.2001, nr. 5 din 23.02.2000 şi nr. 3 din 28.03.2001, precum şi trei hotărâri judecătoreşti. Astfel, mandatul de arestare nr. 13 din 23.04.2001 a fost emis de al 5-lea judecător de instrucţie din Atena, pentru comiterea de către inculpatul P.K. a infracţiunilor de omucidere, tentativă de omucidere, răpire, evadare, port ilegal de armă, uz de armă, fapte sancţionate de art. 299, art. 322 şi art. 173 din Codul penal al Greciei, art. 10 şi art. 14 din Legea nr. 2168/1993.
S-a reţinut că, la data de 15.02.2001, inculpatul P.K. a împuşcat cu arma pe subofiţerii de poliţie A.D. şi D.A., care au decedat, şi a rănit grav, prin împuşcare, pe funcţionarul corecţional A.F. în aceeaşi zi, inculpatul P.K. l-a ameninţat cu armape partea vătămată N.V., posesorul autoturismului nr. YBB-6931, şi l-a obligat să îl transporte din curtea Spitalului "Sotira" până în Bd. Mesogion.
Aceste fapte, săvârşite de inculpat, au corespondent în legislaţia română în infracţiunile de omor deosebit de grav, prevăzute de art. 174 - 176 lit. c) şi f) din Codul penal, tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174- 176 lit. b), c) şi f) din Codul penal, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 din Codul penal, lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. 2 din Codul penal, şi evadare, prevăzută de art. 269 din Codul penal.
Prin mandatul de arestare preventivă nr. 5 din 23.02.2000, emis de cel de-al 13-lea judecător ordinar de instrucţie din Atena, s-a dispus arestarea inculpatului P.K. pentru comiterea infracţiunilor de omucidere, tâlhărie şi furt calificat, prevăzute de art. 299 par. 1, art. 380 alin. 1, art. 372 alin. 1 şi art. 374 lit. d) şi e) al Codului penal al Greciei.
Prin mandatul de arestare preventivă nr. 3 din 28.03.2001, emis de cel de-al 13-lea judecător ordinar de instrucţie din Atena, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.K. pentru săvârşirea tentativei de omucidere, prevăzută de art. 299 par. 1 din Codul penal al Greciei, constând în aceea că, la 22.02.2000, acesta a încercat să arunce o grenadă şi să tragă asupra unui ofiţer de poliţie.
Această faptă are corespondent în legislaţia penală română în infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-176 lit. b), c) şi f) din Codul penal.
Prin Hotărârea nr. 2094 din 24.06.1997 a Curţii Penale de Apel cu Trei Membri din Atena, inculpatul P.K. a fost condamnat la 6 ani şi 9 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie, port ilegal de armă şi evadare, prevăzute de art. 380 şi 173 din Codul penal al Greciei şi art. 10 din Legea nr. 2168/1993.
Aceste fapte au corespondent în legislaţia penală română în infracţiunile prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. a), b) şi e) din Codul penal, art. 279 alin. 1 din Codul penal şi art. 269 din Codul penal.
Inculpatul P.K. a fost condamnat, prin Hotărârea nr. 1337 din 11.03.1997 a Tribunalului Corecţional cu Trei Membri din Pireu, la 20 de luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prevăzută de art. 372 din Codul penal al Greciei, constând în aceea că, la data de 25.02.1993, a sustras un autoturism marca "Daihatsu". Această pedeapsă a fost transformată în pedeapsă în bani, stabilindu-se suma de 1.500 drahme pentru fiecare zi de închisoare.
Fapta sus-menţionată are corespondent în legislaţia penală română, în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 lit. e) şi i) din Codul penal.
La cererea de extrădare a mai fost anexată şi Hotărârea nr. 720 din 14.03.1996 a Tribunalului Corecţional cu Trei Membri din Kerkyra, prin care inculpatul P.K. a fost condamnat la 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prevăzută de art. 372 din Codul penal al Greciei, constând în aceea că, la 16.08.1992, a sustras suma de 550.000 drahme din incinta unui birou de turism.
Şi această faptă a fost transformată în pedeapsă în bani, respectiv în suma de 1.500 drahme pentru fiecare zi de închisoare.
Fapta descrisă mai sus are corespondent în legislaţia penală română în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 lit. e) din Codul penal.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de Legea română nr. 296/2001.
în acest sens, toate faptele săvârşite de persoana reclamată P.K. pe teritoriul Republicii Elene au corespondent în legislaţia penală română, unde infracţiunile respective sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 2 ani, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 8 şi 12 din Legea română nr. 296/2001, privitoare la fapte şi, respectiv, la pedeapsă.
Curtea a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru extrădare, iar consimţământul dat de persoana reclamată pentru extrădarea sa nu a fost viciat în nici un mod. A constatat totuşi că nu este admisibilă extrădarea voluntară a numitului P.K. în condiţiile art. 35 din Legea nr. 296/2001, deoarece în acest caz hotărârea este definitivă şi executorie.
Inadmisibilitatea extrădării voluntare este determinată de împrejurarea că numitul P.K. este inculpat în faţa autorităţilor judiciare române, respectiv a Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, în Dosarul nr. 3473/2002, pentru comiterea pe teritoriul României a următoarelor fapte: trecerea ilegală a frontierei de stat, având asupra sa trei arme militare de foc şi muniţie pentru arme de foc militare, pe care apoi le-a deţinut fără drept şi cu care i-a omorât pe A.C. şi M.V., pentru a sustrage suma de 558.540.305 lei.
Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 70 din Legea nr. 243/2002, de art. 176 din Legea nr. 141/1997, de art. 279 alin. 3 lit. a) din Codul penal, de art. 174- 176 lit. b) şi d) din Codul penal şi art. 211 alin. 2 lit. b), d) şi e) din Codul penal. Extrădatul se află în stare de arest preventiv, măsură dispusă la 8.08.2002 de autorităţile române.
în consecinţă, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. 4 din Legea extrădării nr. 296/2001 şi a admis cererea de extrădare, după care a aplicat dispoziţiile art. 47 din aceeaşi lege şi a amânat predarea extrădatului P.K., aceasta urmând să se facă numai după ce procesul penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală (Dosar nr. 3473/2002) va lua sfârşit, iar în cazul în care va fi condamnat la închisoare, numai după ce pedeapsa este executată sau considerată ca executată, potrivit legii penale române. Curtea a menţinut arestarea preventivă a extrădatului.
