Furt. Complicitate. Condiţii
| Comentarii |
|
Chiar în lipsa unei înţelegeri prealabile săvârşirii faptelor, tăinuirea repetată de bunuri, ştiind că provin din furturi repetate, constituie complicitate la furt.
Transportând bunurile sustrase de ceilalţi inculpaţi şi ajutând la ascunderea lor, inculpatul a contribuit nemijlocit la comiterea faptelor.
Or, potrivit art. 26 din Codul penal, complice este acea persoană care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Este, de asemenea, complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile sustrase.
(Decizia nr. 232l/R din 29 noiembrie 2002 - Secţia 1 penală)
Prin Sentinţa penală nr. 721 din 10.04.2002, Judecătoria Slobozia a condamnat alături de alţii şi pe inculpatul S.V. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 264 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal, dispunând suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în seara zilei de 2/3.11.2001, inculpaţii R.I., D.B.A., G.M.C. şi T.G.F. au sustras un casetofon dintr-un autoturism şi l-au dus la autoturismul inculpatului S.V., căruia i-au spus de unde provine, şi l-au transportat la marginea comunei de domiciliu, ascunzându-l pe marginea drumului. în aceeaşi seară, au mai sustras două scurte din piele, pe care le-au ascuns în acelaşi loc.
Instanţa de fond a apreciat că inculpatul S.V. nu este participant la sustragerile din cele două autoturisme, ci favorizatorul celor care au săvârşit furturile, pentru că, de fiecare dată când a fost solicitat să transporte bunurile deja furate, nu a putut anticipa că după prima sustragere urmează cea de-a doua infracţiune de furt.
Acţiunea lui a constat doar în ajutorul dat participanţilor la furt să transporte bunurile deja furate, fără să fi existat o înţelegere anterioară consumării furturilor.
Prin Decizia penală nr. 460/A/2002, Tribunalul Ialomiţa a admis apelul declarat de parchet şi, în fond, în baza art. 26 raportat la art. 208 - art. 209 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal, a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 74 - 76 din Codul penal şi art. 81 din Codul penal.
Tribunalul a reţinut că din probele administrate rezultă că inculpatul S.V. s-a înţeles tacit cu autorii furturilor să-i transporte cu bunurile sustrase.
împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs, solicitând, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) cu referire la art. 3859 pct. 18 din Codul de procedură penală, să se constate că în mod greşit s-a dispus condamnarea sa, în condiţiile în care s-a aflat în eroare, astfel că se impune achitarea, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) din Codul de procedură penală.
Curtea a considerat că recursul nu este fondat.
Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a cunoscut despre furt şi a acceptat să transporte bunurile şi să le ascundă la marginea localităţii.
Or, potrivit art. 26 din Codul penal, complice este acea persoană care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Este, de asemenea, complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile sustrase.
într-adevăr, în cauză, inculpatul nu a avut o înţelegere prealabilă săvârşirii faptelor, însă după momentul celor două fapte de furt a tăinuit comiterea acestora, tăinuirea repetată de bunuri, ştiind că provin din furturi repetate, constituind complicitate la furt. Prin activitatea sa inculpatul a ajutat la comiterea faptelor, transportând bunurile sustrase de către ceilalţi inculpaţi şi ajutând la ascunderea lor.
De asemenea, această împrejurare a ascunderii bunurilor cu ajutorul recurentului-inculpat justifică faptul că acesta nu s-a aflat în nici o eroare, ci a acţionat cu intenţie fermă de a-i ajuta pe coinculpaţi, facilitându-le transportul bunurilor din zona locului comiterii faptelor de furt.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat.
