înşelăciune
| Comentarii |
|
- Cod penal: art. 215 alin. 1-5
Când beneficiarul este indus sau menţinut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat a faptului mincinos că exişti acoperire în cont pentru încasare, în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar f încheiat sau executat contractul, fapta constituie înşelăciune.
(Secţia penală, sentinţa nr. 142/F/2009, nepublicată
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr. 35/P/200 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.V. pentru comiterea infracţiunii d‘ înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv ale dosarului de urmărire penală n 35/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, respectiv: sesizare
BC C. SA Bistriţa cu privire la emiterea la 28 septembrie 2005 de către SC V.C. SRL Bistriţa către SC S. SRL Cluj a unei file Cec, fără ca emitentul să deţină disponibilităţi băneşti, constituirea de parte civilă a SC S. SRL Cluj, file Cec, facturi fiscale, şi bilete la ordin, plângerea formulată de SC S. SRL Cluj-Napoca, plângerea formulată de SC M. SA Bistriţa, constituirea de parte civilă a SC M. SA Bistriţa, declaraţiile inculpatului D.V., răspunsul BNR cu privire la incidenţele de plată ale SC V.C. SRL Bistriţa (cu cecuri şi bilete la ordin şi situaţiile analitice pe titulari de cont, răspunsul BRD Sucursala Bistriţa cu privire la rulajul contului eschis de SC V.C. SRL în perioada august 2005 -martie 2006, declaraţiile martorilor Ş.S., P.P., V.V. şi G.l. instanţa reţine în fapt următoarele:
Inculpatul este administrator al firmelor SC V.C. SRL Bistriţa şi SC V.V.T. SRL Bistriţa.
în calitate de administrator la SC V.C. SRL Bistriţa, inculpatul a achiziţionat materiale de construcţie de la partea civilă SC S. SRL Cluj, în luna august 2005 în valoare de 29.433,33 lei şi respectiv 50.103,31 lei. S-a achitat de către inculpat în avans în numerar suma de 4.500 lei. Acesta a mai achitat contravaloarea pentru o parte din marfă la sfârşitul lunii august 2005, cu ordin de plată pentru suma de 15.500 lei,iar pentru acoperirea diferenţei a emis 2 file Cec cu scadenţa la 28 septembrie 2005, angajându-se ca diferenţa rămasă să o achite în numerar sau cu bilet la ordin.
Pentru a garanta plata diferenţei valorii mărfii cumpărate,a remis ca şi garanţie încă o filă Cec (stampilată şi semnată în alb) care nu a mai fost introdusă în bancă de către vânzător.
Cele două file cec cu scadenţă la 28 august 2005 au fost introduse în bancă, acestea fiind refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil.
Marfa pe care inculpatul a achiziţionat-o a fost revândută către SC G. SRL Bucureşti, motivaţia oferită de inculpat pentru neplata integrală a mărfii vândute fiind împrejurarea că el însuşi nu a încasat contravaloarea mărfii de la firma căreia a vândut-o la rândul său.
în urma insistenţelor administratorului firmei vânzătoare, martorul Ş.S., inculpatul D.V. i-a înmânat acestuia la 24.02.2006, 2 bilete la ordin în valoare totală de 84.708,96 lei (sumă care reprezintă valoarea totală a prejudiciului nerecuperat), cu scadenţă la 6.III.2006 şi acestea au fost introduse în bancă, dar au fost refuzate la plată. Prejudiciul total nerecuperat de către această parte civilă nici în prezent este de 84.708,96 lei.
în septembrie 2005 inculpatul prin firma SC V.C. SRL Bistriţa a cumpărat de la partea vătămată-parte civilă SC M. SA Bistriţa tablă în 3 rânduri, în valoare de 60.508,47 lei, 54.454,27 lei şi respectiv 53.582,61 lei, pentru plata căreia s-a emis iniţial o filă Cec , semnată şi stampilată, care nu a fost introdusă în bancă spre decontare, dar ulterior s-au emis 9 bilete la ordin în valoare totală de 89.962,64 lei, introduse în bancă la scadenţa stabilită care au fost acceptate la plată pentru suma de 2.900 lei. Prejudiciul total cauzat SC M. SA Bistriţa este în valoare de 165.645,35 lei, nerecuperat şi în prezent.
SC M. SA Bistriţa în baza relaţiilor comerciale avute cu inculpatul anterior livrării mărfurilor către SC V.C. SA Bistriţa a livrat către SC V.V.T. SRL Bistriţa tablă, în perioada februarie-octombrie 2005, livrările până în septembrie 2005 fiind achitate aproape integral. în 30 septembrie 2005 SC M. SA Bistriţa a livrat către SC V.V.T. SRL Bistriţa marfă în valoare de 114.346,39 lei, convenindu-se ca plata să se facă în termen de 30 de zile de la data facturării, ulterior neefectuându-se nicio plată.
Din probele aflate la dosar rezultă că în perioada august 2005 - martie 2006, perioadă pe parcursul căreia s-au desfăşurat relaţiile comerciale dintre inculpat prin
cele două societăţi al căror administrator este şi cele 2 părţi vătămate-părţi civile, s-a rulat prin contul bancar al inculpatului suma de 582.778.400 lei şi că acesta a încasat până la scadenţa facturilor deduse judecăţii aproximativ 200.000.000 lei, bani pe care inculpatul i-a utilizat pentru alte plăţi şi nu pentru achitarea datoriei pe care o avea la cele două părţi vătămate.
în total, în prezent inculpatul datorează părţii civile suma de 250.354,31 lei.
Prin declaraţia dată de martorul ŞS la urmărirea penală cu privire la faptele ce se reţin în sarcina inculpatului s-a susţinut că inculpatul „l-a înşelat” prim emiterea de file Cec fără acoperire, întrucât la data emiterii l-a asigurat că la scadenţă debitele vor fi achitate, cu precizarea că fără aceste instrumente de plată nu ar fi desfăşurat relaţii comerciale cu firmele inculpatului.
Prin declaraţia dată în instanţă de acelaşi martor, administrator al SC S. SRL Cluj-Napoca s-a susţinut că acesta avea cunoştinţă la data emiterii filelor Cec că nu există disponibil în contul inculpatului şi că inculpatul i-a dat asigurări că îi plăteşte contravaloarea mărfii până la scadenţă, deoarece nu este condiţionat pentru efectuarea plăţii de încasarea, la rândul său, a contravalorii mărfii vândute, de la SC G. SRL Bucureşti.
Martorul PP, administrator al SC M. SA Bistriţa, în declaraţia dată la urmărirea penală a menţionat că, în aprecierea sa, inculpatul nu a urmărit înşelarea societăţii pe care o administrează, atunci când s-au livrat mărfurile ştiind că plata acestora urma să se facă pe măsura încasării contravalorii mărfii revândute de către inculpat.
în declaraţia pe care o dă în instanţă, acelaşi martor menţionează că inculpatul i-a spus că nu are bani în cont, în momentul în care el a făcut livrarea mărfii, dar acesta urma să vândă marfa „cumpărată de la noi” şi să achite contravaloarea, dându-i asigurări că, la scadenţă, va avea suma necesară acoperirii contravalorii mărfurilor, convenindu-se cu inculpatul să plătească marfa la scadenţă şi nu atunci când va încasa preţul din revânzare, astfel cum au stabilit părţile la începutul derulării relaţiilor comerciale cu privire la „termenul şi modalitatea de plată”.
Emiterea unui Cec ştiind că pentru valorificarea lui nu există la data emiterii provizia sau acoperirea necesară constituie infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, afară de cazul în care fapta constituie o infracţiune sancţionată cu o pedeapsă mai grea. Potrivit celor sus arătate, beneficiarul Cec-ului a cunoscut lipsa acoperirii în cont şi a acceptat primirea lui în aceste condiţii.
Atunci când beneficiarul nu a cunoscut această împrejurare, fiind indus în eroare, în scopul ca făptuitorul să obţină un folos un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorului Cec-ului, fapta constituie infracţiunea prevăzută de art. 215 alin.4 C. pen.
Emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadenţei nu există acoperirea necesară, nu constituie infracţiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conţinutului constitutiv al unei fapte penale.
Pe de altă parte, biletul la ordin este o promisiune de plată şi nu un instrument de plată, ca şi Cec-ul.
Când beneficiarul este indus sau menţinut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat a faptului mincinos că există acoperire în cont pentru încasare, în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul, fapta constituie înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 3 C. pen.
Or, din probele administrate în cauză, rezultă că, la data emiterii filelor Cec către SC S. SRL Cluj-Napoca, beneficiarul ştia că nu există provizia necesară acoperirii lor. de asemenea, la data livrării mărfurilor de către SC M. SA Bistriţa, inculpatul a adus la
cunoştinţa vânzătorului că nu are bani în cont pentru achitarea contravalorii acesteia, astfel că, în sarcina inculpatului s-a apreciat că nu poate fi reţinută infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., impunându-se, prin prisma celor statuate anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 334 C. pr. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în infracţiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic, art 41 alin. 2 C. pen.
Soluţia instanţei, de schimbare a încadrării juridice dată faptelor inculpatului este în concordanţă cu decizia nr. IX/24 oct. 2005, în interesul legii, dată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 123/9.11.2006.
Se reţine că inculpatul nu a contestat starea de fapt, astfel cum s-a stabilit de către instanţă, acest aspect rezultând din declaraţiile sale date pe parcursul desfăşurării cauzei, acesta susţinând că nu a înţeles să înşele pe vânzătorii săi, neplata mărfii cumpărate datorându-se împrejurării că aceasta nu i-a fost plătită de societăţile cărora le-a înstrăinat marfa, la rândul său.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracţiunea ce i s-a reţinut în sarcină, de 1 an închisoare, s-a ţinut seama de criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume: pericolul social al faptei săvârşite, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru infracţiunea comisă, împrejurările comiterii faptei, urmările produse (prejudiciul total de 250.354,31 lei), persoana inculpatului care nu are antecedente penale.
S-a dispus totodată, aplicarea pedepsei accesorii în conţinutul prevăzut de art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
în conformitate cu dispoziţiile art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege pentru a dispune în acest mod, respectiv: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an şi se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.
în conformitate cu dispoziţiile art. 862 C. pen. s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.
Potrivit cu dispoziţiile art. 863 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atenţionat inculpatul cu privire la posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere, în cazul săvârşirii în termenul de încercare, a unor noi infracţiuni sau în cazul în care nu îndeplineşte cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere sau obligaţiile ce i s-au stabilit în sarcină, în conformitate cu dispoziţiile art. 86/4 C. pen.
în conformitate cu art. 71 alin. 5 C. pen., pe durata suspendării condiţionate sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
întrucât infracţiunile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, sunt infracţiuni de pericol şi ca atare nu sunt susceptibile să producă un prejudiciu material, iar pe de altă parte, întrucât cecul refuzat la plată constituie titlu executoriu, astfel că, în cazul admiterii acţiunii civile s-ar ajunge în situaţia ca partea să obţină două titluri pentru aceeaşi creanţă, instanţa a respins, ca
inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de părţile civile SC S. SRL Cluj-Napoca şi SC M. SA Bistriţa, existând posibilitatea recuperării prejudiciului pe calea acţiunii civile, separate de acţiunea penală.
La soluţionarea laturii civile a cauzei, în conformitate cu statuările anterioare, s-a ţinut seama şi de Ddecizia nr. 43/13 octombrie 2008 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (judecător Berbecariu Daniella).
