Interpret. Folosirea limbii oficiale
| Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 7, 8, art. 197 alin. (1) Constituţia României, revizuită, art. 128 alin. (2) şi (3)
Actele procesuale întocmite în cursul urmăririi penale în lipsa unui interpret autorizat sunt lovite de nulitate conform dispoziţiilor art. 197 alin. (1) C. proc. pen.
Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie reprezintă o componentă a dreptului fundamental la apărare, în accepţiunea sa largă, a cărui încălcare atrage cea mai gravă dintre sancţiuni, nulitatea actului procesual îndeplinit cu nerespectarea sa.
Decizia penală nr. 134/R/MFdin 15 septembrie 2005 - E.B.
Prin sentinţa penală nr. 43 din 23 mai 2005 a Tribunalului Covasna, în baza art. 333 C. proc. pen., s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, în vederea refacerii următoarelor acte: ascultarea inculpatului F.A şi prezentarea materialului de urmărire penală pentru inculpaţii F.A, D.M, K.I, F.I, în prezenta unui interpret autorizat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cursul urmăririi penale, părţile nu au beneficiat de serviciile unui interpret autorizat, respectiv cu ocazia ascultării acestora în timpul urmăririi penale şi a prezentării materialului de urmărire penală, fiind încălcate cerinţele art. 7 şi 8 C. proc. pen. şi prevederile art. 124 din Constituţie. Deşi inculpatul D.J. este cunoscător al limbii române, întrucât nu este posibilă disjungerea cu privire la acest inculpat, prevederile art. 333
C. proc. pen. se aplică şi cu privire la acesta.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă, arătând că inculpaţii F.A., D.M., K.L.K. şi F.I. au fost asistaţi de interpret, astfel cum rezultă din dosar, iar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpaţii au fost asistaţi de apărători, cunoscători de limbă maghiară, astfel că au luat cunoştinţă de materialul probator.
Verificând hotărârea atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, cât şi prin prisma motivelor de recurs, Curtea a reţinut următoarele: Potrivit art. 128 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, inclusiv prin folosirea de interpreţi. Această dispoziţie constituţională este reluată şi în dispoziţiile Codului de procedură penală. Astfel, în art. 7 alin. (2) C. proc. pen. se prevede că în faţa organelor judiciare se asigură părţilor folosirea limbii materne, actele procedurale nefăcându-se în limba română. Detaliind, art. 8 C. proc. pen. prevede că părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură în mod gratuit posibilitatea de a lua cunoştinţă de probele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii.
Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie reprezintă o componentă a dreptului fundamental la apărare, în accepţiunea sa largă (formală), a cărui încălcare atrage cea mai gravă dintre sancţiuni, nulitatea actului procesual îndeplinit cu nerespectarea sa.
Actele procesuale întocmite în cursul urmăririi penale faţă de inculpaţii F.A., D.M., K.I., F.I., respectiv audierea inculpatului F.A. şi prezentarea materialului de urmărire penală faţă de inculpaţii F.A.,
D.M., K.I. şi F.I. în lipsa unui interpret autorizat sunt lovite de nulitate, conform dispoziţiilor art. 197 alin. (1) C. proc. pen., întrucât au produs inculpaţilor o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
Astfel, deşi dispoziţiile relative la prezenţa traducătorului autorizat la efectuarea actelor procesuale în cursul procesului penal nu sunt enumerate printre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., încălcarea acestora nu poate fi sancţionată decât cu nulitatea absolută a actului procesual întocmit, dată fiind vătămarea suferită de inculpaţi şi care nu poate fi înlăturată în alt mod.
Prezenţa avocatului, vorbitor de limba maghiară, la audierea inculpaţilor ori la prezentarea materialului de urmărire penală nu este suficientă pentru asigurarea efectivă a dreptului inculpatului de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, de a vorbi, de a propune probe în limba maternă şi care nu se poate realiza decât prin intermediul unui interpret autorizat, cu alte îndatoriri procesuale decât cele ale apărătorului.
Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică şi a respins ca nefondat recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, menţinând hotărârea atacată.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
