Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Stabilirea pedepsei
| Comentarii |
|
Potrivit art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., în cazul recunoaşterii vinovăţiei instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii. Infracţiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost dedus judecăţii este pedepsită de lege cu închisoare de la 3 la 15 ani, însă făcând aplicarea art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., pedeapsa pentru această infracţiune va fi închisoarea de la 2 la 10 ani. Astfel, este nelegală aplicarea unei pedepse de un an închisoare, fără ca instanţa să mai reţină în favoarea inculpatului şi circumstanţe atenuante generale.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 320 din 18 mai 2011
Prin sentința penală nr. 155/2011 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen., a fost condamnat inculpatul O.L. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
în baza art. 61 C.pen. a fost revocată liberarea condiționată privind restul de pedeapsă de 566 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 49/2007 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, definitivă prin decizia penală nr. 153/2007 a Tribunalului Harghita.
în baza art. 39 alin. (2), art. 34 lit. b) C.pen. au fost contopite pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ceea mai grea de 566 zile închisoare.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
în baza art. 71 C.proc.pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a)-b) C.pen.
S-a constatat că partea vătămată D.M. nu s-a constituit parte civilă.
în baza art. 191 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî în acest sens in stanța de fon d a avut în vedere următoarele:
La data de 05.09.2009 inculpatul prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate D.M. situată în Miercurea Ciuc str. N.B. de unde a sustras bunuri alimentare și o plapumă de culoare roșie.
în urma efectuării unei percheziții domiciliare a fost ridicat de la inculpat o plapumă, care ulterior a fost recunoscută de partea vătămată ca fiind cea sustrasă din locuința sa.
în locuința părții vătămate s-a intrat prin distrugerea sistemului de închidere a uși aspect constatat în procesul verbal de cercetare la fața locului.
Inculpatul a dat declarații prin care a recunoscut comiterea infracțiunii aspect întărit prin declarația dată în fața instanței.
în drept, fapta inculpatului care prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen.
Potrivit fișei de cazier judiciar inculpatul a suferit multiple condamnări, ultima prin sentința penală nr. 49/2007 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, definitivă prin decizia penală nr. 153/2007 a Tribunalului Harghita, din care s-a liberat condiționat la data de 16.12.2008, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 566 zile închisoare, condamnare față de care inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C.pen.
în baza art. 61 C.pen. instanța a dispus revocarea liberării condiționate urmând ca în baza art. 39 alin. (2), art. 34 lit. b) C.pen. restul de pedeapsă rămas neexecutat să fie contopit cu pedeapsa ce s-a aplicat în prezenta cauză.
în privința pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), art. 3201 alin. (8) C.proc.pen., constatând că inculpatul la data comiterii faptei se afla în stare de recidivă, iar prin comiterea unei noi infracțiuni, a dovedit perseverență în activitatea infracțională. Această infracțiune de furt fiind comisă dintr-o locuință unde inculpatul a intrat prin efracție, pericolul social al faptei fiind sporit chiar și în condițiile în care inculpatul a sustras doar alimente.
Aceste împrejurări alături de circumstanțele personale ale inculpatului, instanța de fond le-a avut în vedere la stabilirea cuantumului și felul pedepsei, respectiv închisoarea cu executare în regim de detenție.
împotriva acestei hotărâri, în termenul legal prevăzut de art. 3853alin. (1) C.proc.pen., a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, care solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri legale.
în motivarea recursului, parchetul arată că hotărârea primei instanțe este nelegală, întrucât instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege fără a reține aplicarea vreunei circumstanțe atenuante, ci doar a dispozițiilor art. 3201C.proc.pen., astfel că pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului nu este legală.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs și în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. (3) C.proc.pen., Curtea apreciază că recursul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost dedus judecății pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen., întrucât în data de 05.09.2009 acesta a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate D.M. de unde a sustras bunuri alimentare în valoare de 500 lei și o plapumă.
La instanța de fond inculpatul a uzat de dispozițiile art. 3201C.proc.pen., astfel încât judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, inculpatul declarând în fața instanței că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa și nu a solicitat administrarea de probe.
Prin urmare, instanța de control judiciar, apreciază că reținerea art. 3201C.proc.pen. s-a făcut în mod corect, însă pedeapsa aplicată este în afara limitelor prevăzute de lege.
Potrivit art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., în cazul recunoașterii vinovăției instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.
Infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost dedus judecății este pedepsită de lege cu închisoare de la 3 la 15 ani, însă făcând aplicarea art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., pedeapsa pentru această infracțiune va fi închisoarea de la 2 la 10 ani.
Așadar, instanța de fond a greșit atunci când a aplicat inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, în condițiile în care nu au fost reținute circumstanțe atenuante, pedeapsa minimă care se putea aplica în acest caz fiind de 2 ani închisoare.
Față de considerentele expuse, Curtea în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., urmează să admită recursul parchetului, să caseze parțial sentința penală criticată și rejudecând cauza limitativ să rețină incidența față de inculpat a dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., să majoreze pedeapsa aplicată inculpatului O.L. de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen.
De asemenea, Curtea urmează să mențină dispoziția de revocare a liberării condiționate a restului de pedeapsă de 566 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 49/2007 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, definitivă prin decizia penală nr. 153/2007 a Tribunalului Harghita, să dispună ca, în baza art. 39 alin. (2), art. 34 lit. b) C.pen., inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și să mențină restul dispozițiilor din sentința penală recurată.
