Minor. Internare într-un centru de reeducare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. Scop

Comentarii

0

C. pen., art. 100, art. 104

Scopul aplicării măsurii educative în cazul inculpaţilor minori este acela de redare a minorilor societăţii şi, în acelaşi timp, de împiedicare a creşterii infracţionalităţii în rândul acestora.

La aplicarea unei pedepse se recurge doar în situaţia în care minorii care au săvârşit infracţiuni dau dovadă că nu vor să se îndrepte numai prin măsuri educative, dacă au săvârşit o infracţiune gravă, în raport de care se apreciază că măsura educativă nu ar fi suficientă pentru îndreptarea lor.

Decizia penală nr. 41/Ap/MF din 24 octombrie 2005 - E.B.

Prin sentinţa penală nr. 33 din 24 iunie 2005 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, în baza art. 174 alin. (1) şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2), art. 99 şi urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul L.I.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, cu executare în regim de detenţie.

Inculpatul L.I.A., în vârstă de 14 ani, locuieşte împreună cu mama sa, L.V., şi fratele său, L.E., în vârstă de 12 ani, în comuna Jibert, într-un imobil închiriat de la un proprietar, construcţie dezafectată de la utilităţi, unde aceştia ocupă o singură cameră, condiţiile de locuit fiind foarte precare.

Mama inculpatului, L.V., a avut o relaţie de concubinaj cu numitul

B.Gh., tatăl natural al copiilor fiind decedat.

La data de 17.02.2005, numitul B.Gh. împreună cu D.V. au sosit în comuna Jibert, având de rezolvat problemele legate de tocmirea unei ciurde (ambii având ocupaţia de ciurdari) şi pentru că i-a apucat seara s-au deplasat la locuinţa fostei concubine a acestuia, L.V.

Ajunşi la uşă, au bătut şi au solicitat să fie primiţi, însă L.V. se afla în pat cu cei doi copii ai săi, întrucât fiind seară şi neavând curent electric, obişnuiau să doarmă când se întunecă. Aceasta i-a ameninţat că, dacă nu pleacă, îi păune pe feciorii ei să-i omoare.

între timp, inculpatul a sărit pe geam şi a fugit desculţ la vecinul său, H.A., solicitându-i ajutorul.

Martorul D.V a fugit de teamă în stradă şi de el s-a apropiat inculpatul, care l-a lovit cu pumnii după urechea strângă, şi vecinul acestuia - martorul H.A. care le-a spus, lui şi lui B.Gh., care ajunsese între timp şi el la poartă, să plece.

Speriat de loviturile primite, martorul D.V. a fugit spre Rupea şi nu s-a mai uitat în urmă, iar B.Gh. a plecat pe drumul comunal principal.

Vecinul H.A. s-a întors acasă, iar inculpatul a intrat în casă, s-a încălţat cu cizmele de cauciuc, a luat în mână o bâtă groasă cu diametrul de circa 3-4 cm şi o lungime de aproximativ 1 m şi a plecat în urmărirea victimei, căreia i-a aplicat o lovitură în zona capului, în urma căreia acesta a căzut pe spate, iar în circa 1-2 ore a decedat.

Inculpatul a mai stat puţin lângă victimă, după care a mutat-o de pe carosabilul drumului principal pe acostament şi a plecat acasă, unde a spus mamei şi fratelui său că el crede că l-a omorât pe B., după care au dormit cu toţii.

împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov şi inculpatul L.I.

Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a criticat sentinţa pentru netemeinicie, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate inculpatului.

Hotărârea primei instanţe este criticabilă sub aspectul sancţiunii aplicate inculpatului minor.

Potrivit art. 100 alin. (2) C. pen., pedeapsa se aplică minorului numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea acestuia.

Chiar dacă gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpatul minor L.I.A. este deosebit de ridicat, elementele referitoare la starea fizică, dezvoltarea intelectuală şi morală a inculpatului, comportarea acestuia şi condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit indică faptul că luarea unei măsuri educative, respectiv internarea într-un centru de reeducare este suficientă pentru îndreptarea minorului.

Mult mai eficientă şi mai apropiată de nevoile minorului este internarea într-un centru de reeducare, măsură educativă destinată eminamente unor personalităţi în formare şi susceptibile de influenţare.

Scopul aplicării măsurii educative în cazul inculpaţilor minori este acela de redare a minorilor societăţii şi, în acelaşi timp, de împiedicare a creşterii infracţionalităţii în rândul acestora. La aplicarea unei pedepse se recurge doar în situaţia în care minorii care au săvârşit infracţiuni dau dovadă că nu vor să se îndrepte numai prin măsuri educative, dacă au săvârşit o infracţiune gravă, în raport de care se apreciază că măsura educativă nu ar fi suficientă pentru îndreptarea lor.

Din ancheta socială efectuată în cauză la domiciliul inculpatului minor, caracterizarea întocmită de învăţătoarea minorului şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Braşov, rezultă că inculpatul minor a avut un comportament corespunzător în societate, la şcoală şi în familie. Datorită împrejurării că presta diverse munci pentru a ajuta financiar întreţinerea familiei, mai cu seamă după decesul tatălui natural, a frecventat sporadic cursurile şcolii, însă în mediul şcolar nu a creat probleme deosebite şi prezintă disponibilitate de a-şi continua studiile şcolare. Mediul familial în care minorul a crescut şi educat a fost marcat de decesul tatălui său, survenit la domiciliu, în prezenţa acestuia, cu 3 ani în urmă, precum şi de incapacitatea mamei de a-şi gestiona situaţia materială şi locativă, astfel că în raport de aceasta şi de gradul de dezvoltare intelectuală, care rezultă din expertiza medico-legală psihiatrică - minorul este capabil de judecată, raţionament, abstractizare, chiar dacă nu este educat şi şcolarizat, posedând inteligenţă nativă -, în vederea unei reeducări reale a inculpatului este necesară internarea sa într-un centrul de reeducare, conform art. 104 C. pen.

Prin aplicarea acestei măsuri educative, inculpatul minor are posibilitatea de a căpăta o pregătire profesională pentru ca după liberare să-şi poată asigura existenţa prin muncă onestă şi pentru a asigura despăgubirea părţilor civile.

De altfel, potrivit raportului de evaluare, minorul inculpat L.I.A. are certe perspective de reintegrare în societate, în condiţiile în care pedeapsa aplicată va urmări menţinerea unui risc scăzut de a mai comite infracţiuni de acelaşi gen, cu implicarea unui organism specializat de supraveghere care să susţină minorul pe durata executării pedepsei.

Or, internarea într-un centru de reeducare răspunde cel mai bine acestor cerinţe, în scopul refacerii echilibrului social al minorului şi al comunităţii căreia îi aparţine (continuitate şcolară, favorizarea integrării în mediul social şi menţinerea legăturii cu familia), dar şi gravităţii faptei, fiind o măsură de constrângere realizată prin mijloace psiho-pedagogice speciale.

Pe cale de consecinţă, curtea a apreciat că măsura educativă prevăzută de art. 104 C. pen. este suficientă pentru îndreptarea minorului şi răspunde atât exigenţelor legii penale, cât şi principiului interesului superior al copilului.

<

Vezi şi alte speţe de drept penal: