Nulitatea relativă, constând în nerespectarea condiţiilor art. 327 C. proc. pen. Efectul devolutiv al apelului
| Comentarii |
|
Citirea depoziţiei unui martor, cu privire la care se face aplicarea art. 327 C. proc. pen., după dezbateri şi înaintea pronunţării, nu constituie un caz de nulitate absolută conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Chiar dacă citirea depoziţiei martorului se face cu încălcarea dispoziţiilor art. 327 C. proc. pen., această încălcare nu atrage nulitatea absolută a actului, ci este o nulitate relativă care trebuie invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.
Instanţa, din oficiu, ia în considerare încălcările procedurale, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, conform art. 197 alin. (4) C. proc. pen., însă instanţa de apel trebuie, constatând în continuare imposibilitatea audierii martorului respectiv, să procedeze la citirea depoziţiei martorului în cursul judecării apelului, acesta fiind o cale devolutivă de atac.
Decizia penală nr. 61 din 29 ianuarie 2009
Prin sentinţa penală nr. 513 din 05 decembrie 2007 a Judecătoriei Hîrlău, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. a) şi art. 10 lit. c) C. proc. pen., inculpatul V.I. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (1) C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, din declaraţia părţii vătămate, rezultă faptul că la data de 09/10.12.2005, in jurul orelor 02.10 aceasta se afla în incinta barului SC M. din comuna C., jud. 1., împreună cu trei prieteni. Tot aici în incinta barului se mai afla un grup de consumatori, din care acesta a recunoscut numai pe doi dintre ei respectiv pe T. şi B. (după porecle). Tot din declaraţia părţii vătămate rezultă faptul că unul dintre acei consumatori ar fi mers la bar de unde i-ar fi solicitat un spray lacrimogen gestionarei, după care a luat o sticlă şi l-a lovit în zona capului pe numitul P.C. Pentru a se apăra, acesta a pus mâna pe un scaun, ieşind cu toţii afară pe terasa barului. Aici unul dintre consumatorii din bar l-a lovit cu scaunul în zona piciorului pe R.M., fracturându-1, după care s-au urcat în autoturismul lui P.C., plecând la Spitalul H.
în cele două declaraţii date, partea vătămată nu a putut să indice cu precizie cine anume l-a lovit cu scaunul, provocându-i vătămarea reclamată. Partea vătămată a prezentat certificatul medico-legal nr. 3342 din 16.12.2005, din care rezultă că la examinare a prezentat fractură bimaleolară stângă cu deplasare tip B, ce s-a putut produce prin lovire urmată de cădere cu răsucirea piciorului şi comprimarea sa între greutatea corpului şi sol şi poate data de 10/11.12.2005, pentm care i s-au prescris un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale pentm vindecare.
în cauză au fost audiate majoritatea persoanelor din bar de la momentul producerii altercaţiei.
Faţă de amplul material probator administrat în cauză, constatând că între depoziţiile martorilor există numeroase contradicţii, că dintre numeroşii martori oculari care au asistat în mod direct la incident numai martorul C.N. afirmă că inculpatul a săvârşit această faptă, că declaraţia acestui martor nu se mai coroborează cu niciun mijloc de probă administrat în cauză, dimpotrivă este antagonică cu depoziţiile unora dintre martorii oculari, faptul că acest martor este prieten cu partea vătămată, a făcut parte din grupul implicat în altercaţie, instanţa a concluzionat că în cauză există suficiente dubii cu privire la vinovăţia inculpatului, dubii ce îi profită acestui inculpat, motiv pentm care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. c)
C. proc. pen., a dispus achitarea acestui inculpat.
împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău şi partea vătămată R.M., criticând-o pentm nelegalitate şi netemei-nicie.
Apelul parchetului se referea la nelegala achitare a inculpatului, atât în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., cât şi în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât există o contradicţie evidentă între cele două dispoziţii cuprinse în minută, în sensul că nu se poate constata, în acelaşi timp, că fapta nu există şi că nu a fost comisă de inculpat. S-a mai precizat că există probatorii la dosar din care rezultă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentm care a fost trimis în judecată.
Prin decizia penală nr. 420 din 16 octombrie 2008 a Tribunalului laşi, au fost admise apelurile Parchetului de pe lângă Judecătoria Hîrlău şi partea vătămată R.M. împotriva sentinţei penale nr. 513 din 05 decembrie 2007 a Judecătoriei Hîrlău, sentinţă ce a fost desfiinţată integral şi s-a dispus trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentm reluarea dezbaterilor şi rejudecarea în fond a cauzei.
Pentm a pronunţa decizia, tribunalul a reţinut că dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică din 14.11.2007, instanţa amânând ulterior pronunţarea. Din încheierea de şedinţă din 14.11.2007 rezultă că s-a acordat cuvântul părţilor la dezbateri pe fondul cauzei şi s-a constatat cauza în stare de judecată.
Ulterior, prin aceeaşi încheiere, s-a constatat imposibilitatea audierii martorului C.N., în conformitate cu art. 327 C. proc. pen., şi s-a dat citire declaraţiei acestui martor.
în conformitate cu dispoziţiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dacă ascultarea vreunui martor nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei. Această declaraţie are valoarea unei probe, iar instanţa de fond, aşa cum rezultă din motivare, a ţinut seama de declaraţia acestui martor, la pronunţarea sentinţei.
Cercetarea judecătorească presupune administrarea tuturor probatoriilor înaintate de a se trece la dezbateri, conform dispoziţiilor art. 340 C. proc. pen., pentm a da posibilitatea părţilor să-şi asigure apărarea în cunoştinţă de cauză.
Or, instanţa de fond, administrând o probă după încheierea dezbaterilor pe fond, a încălcat dreptul la apărare al părţilor, nulitate prevăzută expres de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. şi care nu poate fi înlăturată în niciun mod.
împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul V.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că administrarea probei după încheierea dezbaterilor pe fond nu a încălcat dreptul la apărare al părţilor, nu este o nulitate absolută prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., ci este o nulitate relativă, în aprecierea căreia trebuie să se aibă în vedere dacă s-a provocat o vătămare unei părţi din proces şi dacă această vătămare nu poate li înlăturată decât prin anularea actului.
Prin decizia penală nr. 61 din 29 ianuarie 2009, Curtea de Apel Iaşi a admis recursul formulat de inculpatul V.I. împotriva deciziei penale nr. 420 din data de 16 octombrie 2008 a Tribunalului Iaşi, pe care a casat-o şi a trimis cauza pentm continuarea judecării apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău şi partea vătămată R.M. la Tribunalul Iaşi.
Conform actelor şi lucrărilor dosarului este real că, după dezbaterea fondului şi înainte de pronunţare, în baza art. 327 C. proc. pen., instanţa de fond a dat citire declaraţiei martorului C.N. în şedinţă publică.
Potrivit art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei.
Instanţa de apel în cursul judecării apelului l-a citat pe martorul C.N., dar a constatat la rândul ei imposibilitatea audierii acestuia.
Curtea a reţinut că citirea depoziţiei martorului C.N. după dezbateri şi înaintea pronunţării nu este lovită de nulitate absolută conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Articolul 197 alin. (2) C. proc. pen. reglementează strict şi limitativ cazurile de nulitate absolută între care se situează asistarea inculpatului sau a învinuitului de către apăiător. Nulitatea prevăzută în alin. (2) nu poate fi înlăturată în niciun mod.
Deşi citirea depoziţiei martorului s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 327 C. proc. pen., această încălcare nu atrage nulitatea absolută a actului, ci este o nulitate relativă care trebuie invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.
în cursul judecării apelului, când părţile puteau invoca nulitatea relativă a actului şi respectiv vătămarea produsă, acestea nu au invocat-o.
Instanţa, din oficiu, ia în considerare încălcările în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentm aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, conform art. 197 alin. (4) C. proc. pen. însă, în baza alin. (5) din art. 197 C. proc. pen., instanţa de apel trebuia, constatând în continuare imposibilitatea audierii martorului respectiv, să procedeze la citirea depoziţiei martorului în cursul judecării apelului, acesta fiind o cale devolutivă de atac.
