Omor deosebit de grav. Elemente constitutive. Jurisprudență Omor
| Comentarii |
|
Tribunalul BOTOŞANI Sentinţă penală nr. 149 din data de 16.07.2013
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. XXXX/40/2012 art. 174, 176 Cod penal
SENTINȚA NR. XXX
Ședința publică din data de xx.xx. 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE
Grefier
Ministerul public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani reprezentat prin procuror
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii penale privind pe inculpatul A. A. M. - trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 Cod penal), art. 266 alin. 2, și art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de xx.xx. 2013, susținerile orale ale părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțat pronunțarea pentru astăzi, când:
Deliberând,
T R I B U N A L U L
Asupra acțiunii penale de față:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din xx.xx. 2012, a fost trimis în judecată inculpatul A. A. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor și cercetare abuzivă, prev. și ped. de art. 174 Cod penal, art. 266 alin. 2 și art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și 34 Cod penal.
S-a reținut în sarcina acestuia că, în calitate de agent de poliție judiciară la Secția nr. 10 de Poliție Rurală Ștefănești, județul Botoșani, în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind identificarea autorilor furtului comis în seara de xx.xx.2011, dintr-un chioșc aparținând lui C. C., din satul Năstase, comuna Mihălășeni, inculpatul a exercitat acte de violență, în scopul obținerii unor declarații de recunoaștere de la suspecții T. I. C. și I. G. D..
T. I. C. a suferit leziuni vindecabile în 6-7 zile de îngrijiri medicale iar I. G. D. a suferit leziuni în urma cărora a decedat.
Sesizată instanța cu rechizitoriul, s-a format dosarul nr. XXXX/40/2012 cu prim termen de judecată la xx.xx.2012, acordându-se ulterior alte termene de judecată la solicitarea acestuia pentru apărare.
La punerea în discuție a regularității actului de sesizare, la termenul de judecată din xx.xx.2012, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv cea de omor, prev. și ped. de art. 174 Cod penal, în infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, dată fiind calitatea inculpatului de agent de poliție.
Prin încheierea de ședință de la acest termen, analizând cererea formulată de procuror în raport de calitatea pe care a avut-o inculpatul la data comiterii infracțiunii, instanța a apreciat-o că este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de omor, prev. și ped. de art. 174 Cod penal în infracțiunea de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 174 raportat la art. 176 lit. g Cod penal.
Urmare a admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice, instanța a respins cererea inculpatului de a beneficia de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, respectiv de reducerea pedepsei ca urmare a recunoașterii, motivat de faptul că, în cauză nu pot fi aplicate dispozițiile alin. 1 - 6 ale acestui text de lege întrucât acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiunea pe viață.
Urmare a schimbării încadrării juridice, instanța din oficiu a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice pentru inculpat, expertiză efectuată în cauză și care a concluzionat (fila 166 dosar) că acesta a comis faptele cu discernământ.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, în raport cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești, instanța reținut corect dovedită următoarea situație de fapt:
În perioada xx.xx.2007-xx.xx. 2011, inculpatul A. A. M. și-a desfășurat activitatea în cadrul I.P.J. Botoșani (fila 165 dosar urmărire penală), inițial ca ajutor șef de post în comuna Rădăuți Prut și apoi ajutor șef de post la Postul de Poliție Durnești, județ Botoșani.
Începând cu data de xx.xx.2011, inculpatul a fost numit agent la secția nr. 10 Poliție Rurală Ștefănești iar la 01 noiembrie 2011 a fost numit agent la Postul de poliție Mihălășeni din cadrul secției de poliție rurală nr. 10 Ștefănești.
În baza ordinului M.A.I. nr. S/II/3140/05 mai 2007 emis ca urmare a avizului procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ nr. 1680/C/2007, inculpatul făcea parte din structurile Poliției judiciare (fila 164 dosar urmărire penală).
La data de xx.xx. 2011, la Secția nr. 10 Poliția rurală Stefănești, din cadrul I.P.J. Botoșani a fost înregistrată plângerea formulată de numitul C. C. P. din comuna Mihălășeni, sat Năstase, județ Botoșani, cu privire la faptul că, în noaptea de xx.xx.2011, persoane necunoscute au pătruns prin forțarea unui geam în magazinul I.F. C. C. Petru iar, din interior, au sustras mai multe bunuri în valoare de aproximativ 70 lei, solicitând efectuarea de cercetări pentru identificarea autorilor și recuperarea prejudiciului.
Șeful secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești, inspectorul P. D. N. a constituit echipa operativă formată din agent principal A.M.și agent A. A. M., care făceau parte din structurile Poliției Judiciare însoțiți de agent principal N. P. C. - tehnician criminalist, care s-au deplasat la fața locului în vederea efectuării de cercetări și identificarea autorilor faptei.
După ce au ajuns la fața locului, lucrătorii de poliție au raportat că cele sesizate se confirmă iar din efectuarea cercetării la fața locului s-a constatat că autorii faptei au pătruns în bar prin forțarea gratiilor și a sistemului de închidere a unui geam, sustrăgând de pe un raft circa 10 pungi de semințe de floarea soarelui marca Family, 5 ciocolate marca Laura, suma de 250 lei în monede de 50 bani.
Lucrătorii echipei operative au raportat continuarea cercetărilor. În satul Năstase, comuna Mihălășeni, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală iar agenții de poliție N. și A. M. s-au deplasat cu un autoturism din dotarea Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești. Inculpatul a audiat pe numitul C. C. Petru iar tehnicianul criminalist a procedat la efectuarea cercetării la fața locului. Ulterior, cei doi agenți de poliție, A. M și A. A. M. au efectuat investigații pentru a stabili cercul persoanelor bănuite, care puteau fi autorii infracțiunii de furt.
Printre persoanele care au fost incluse în cercul de bănuiți au fost T. I. C. și I. G. D..
Din investigații a rezultat că, I. G. D. se afla la sora sa I. G. P., care locuia în sat Stanca, oraș Ștefănești, cu concubinul ei T. L.. În jurul orelor 1030, cei doi agenți de poliție au ajuns în localitatea Stânca, oraș Stefănești, unde l-au găsit pe I. G. D. în stare de ebrietate la sora acesteia. Aceștia au invitat-o pe victimă la Postul de Poliție Mihălășeni. Cei trei s-au urcat în autoturismul din dotarea unității și-au deplasat în apropierea satului Năstase în tarlaua numită "La Livadă";, unde l-au găsit pe numitul T. I. C., care pășuna oile lui C. C. I.. L-au luat și pe acesta în autoturism, moment în care I. G. D. a început să se împotrivească activității de conducere afirmând că refuză să-i mai însoțească pe cei doi agenți de poliție.
În aceste împrejurări, A.M. a procedat la încătușarea victimei, aceasta fiind dusă la poliție cu autoturismul din dotarea Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești, condus de către agentul A. M, acesta fiind însoțit și de agentul de poliție N. P. C..
Inculpatul a făcut deplasarea la postul de poliție cu autoturismul proprietate împreună cu T. I. C..
În jurul prânzului, cele două echipaje au ajuns la postul de poliție Mihălășeni. I. G. D. a fost introdus în camera șefului de post în care a intrat și inculpatul, care avea asupra sa bastonul din dotare. Agentul de poliție A.M.C. a procedat la desfacerea cătușelor de la mâinile lui I. G. D. după care a intrat în anticameră unde se afla T. I. C., începând să-l audieze pe acesta în legătură cu furtul comis în seara precedentă.
În camera unde se afla A.M. cu T. I. C., se aflau două birouri la celălalt birou tehnicianul criminalist N. P. C. întocmea procesul verbal de cercetare la fața locului.
Având în vedere că I. G. D. nu recunoștea fapta săvârșită, inculpatul a început să-l lovească cu bastonul peste cap, corp, membre superioare și membre inferioare.
În acest timp, A.M.C. consemna declarația scrisă ca urmare a audierii lui T. I. C.. În aceste împrejurări, inculpatul a ieșit în două rânduri din încăperea în care se afla I. G. D. și i-a aplicat și lui T. I. C. mai multe lovituri de baston peste spate cerându-i să recunoască fapta săvârșită și avertizându-l ca altădată să nu mai meargă la furat împreună cu I. G. D..
La un moment dat, atât T. I. C., cât și I. G. D. și-au făcut nevoile fiziologice pe ei, primul cerând să fie dus la grupul sanitar, fiind condus de către A.M.C. la WC-ul din spatele postului de poliție.
Datorită loviturilor primite, I. G. D. a căzut între sobă și un postament pentru drapel, afirmând că-i este rău și că-l doare stomacul, cerând totodată apă.
Inculpatul s-a deplasat în fața postului de poliție cu o sticlă, luând apă de la o pompă. După ce i-a dat acestuia să dea apă și l-a stropit ca să-și revină, a continuat să-l lovească cu bastonul peste mâini și picioare, cerându-i să recunoască fapta pentru care este cercetat.
I. G. D. a manifestat în continuare o stare generală de rău, situație în care inculpatul a chemat inițial pe N. P. C., cerându-i acestuia să-și dea cu părerea dacă acesta nu se preface. Văzând că I. G. D. este leșinat, a fost chemată martora P. M. asistentă medicală care s-a deplasat la fața locului, fără a avea asupra sa, aparatură medicală sau medicamente de intervenție. Martora l-a găsit pe I. G. D. căzut, opus ușii de intrare între soba din dreapta și postamentul pentru drapel, cu fața spre ușa de intrare, având pupilele fixe. Văzând că starea acestuia este foarte gravă, a revenit în prima cameră, de unde a făcut un apel la telefonul de urgență 112 anunțând ambulanța.
Întrucât în încăpere mirosea a alcool, martora a crezut inițial că victima a făcut o hipertensiune arterială, datorită stării de ebrietate. În acest sens, s-a deplasat la dispensar, luând asupra sa un aparat de tensiune, un garou, venocard și ser fiziologic în ideea de a încerca să-i acorde asistența medicală.
Martora a încercat să-i desfacă hainele de la o mână pentru a-i măsura tensiunea și a căuta o venă ca să-i facă o injecție intravenoasă.
Întrucât nu a reușit l-a rugat pe inculpat să-l ajute iar acesta a solicitat ajutorul inculpatului A.M.C.. În aceste împrejurări, martora a constatat că victima nu avea puls și tensiune și că era decedată.
Sosind ambulanța, personalul medical a constatat că pacientul decedase de aproximativ 45 minute, acesta având puls 0, tensiune 0, respirație absentă, pupile mitriatice, cornee opacă, lividitate cadaverică și extremități reci cianotice. Dat fiind această situație, nu s-a mai procedat la efectuarea manevrelor de resuscitare.
În aceste împrejurări, inculpatul și doi agenți de poliție, au anunțat superiorii, respectiv pe comisarul șef V. C., șeful poliției orașului Stefănești și inspectorul P. D. N., care au sesizat conducere I.P.J. Botoșani și au solicitat intervenția unei echipe operative din care să facă parte și un procuror pentru a cerceta împrejurările în care a intervenit moartea lui I. G. D..
Din raportul de constatare medico-legală nr. XX/N/xx.xx.2012 a Serviciul de Medicină Legală Botoșani, a rezultat că moartea lui I. G. D. a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoame subcutanate întinse, tumefacții, echimoze, fractură a două coaste și contuzie pulmonară.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu obiect contondent de formă alungită și posibil mijloace contondente.
De asemenea, s-a constatat că, în momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ iar alcooluria de 2,30 gr. ‰.
S-a mai arătat în acest raport că leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, iar pentru instalarea stării de șoc traumatic și hemoragic, este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor.
Starea de ebrietate a favorizat apariția și decompensarea șocului.
Totodată, s-a concluzionat că între leziunile traumatice, constatate la necropsie și deces există raport direct de cauzalitate.
La data de xx.xx.2011, a fost examinat medico-legal și T. I. C..
Din raportul de constatare medico-legală nr. 1532/D/22 decembrie 2011, a Serviciului de Medicină Legală Botoșani (fila 104 dosar urmărire penală), rezultă că T. I. C. a prezentat leziuni în regiuni scapulară stângă, interscapulară vertebrală superior, pe fața postero-internă a brațului stâng, pe fața internă a brațului stâng în regiunea scapulară dreaptă, pe fața postero-internă a brațului drept, pe fața externă a brațului drept și pe fața externă a coapsei drepte, leziuni care puteau data din xx.xx. 2011 și au putut fi produse prin loviri repetate cu un corp dur alungit, fiind necesare pentru vindecare un număr de 6-7 zile îngrijiri medicale.
Situația de fapt prezentată mai sus a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice (filele 425 dosar urmărire penală), dovada de ridicare bunuri (fila 26 dosar urmărire penală), concluzii provizorii emise de Serviciul de Medicină Legală Botoșani (filele 39-40 dosar urmărire penală), raportul de constatare medico-legal necropsie nr. 56/E/03 martie 2012 (filele 41-44 bis dosar urmărire penală), împreună cu planșe fotografice privind examinare cadavrului (filele 45-79 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor T. I. C. (filele 92-99 dosar urmărire penală și fila 139 dosar instanță), N. P. C. (filele 124-126 dosar urmărire penală și fila 138 dosar instanță), A.M.C. (filele 133-138 dosar urmărire penală și fila 170 dosar instanță), T. L. (filele 145-146 dosar urmărire penală și fila 172 dosar instanță), I. G. P. fila 147 dosar urmărire penală și fila 173 dosar instanță), P. M.(filele 148-149 dosar urmărire penală și fila 174 dosar instanță), procesele verbale de confruntare aflate la filele 100-141 dosar urmărire penală), declarațiile inculpatului (filele 172-182 dosar urmărire penală și filele 201 și 243 dosar instanță), proces verbal de cercetare la fața locului (filele 116-117 dosar urmărire penală) însoțit de planșe fotografice (filele 188-123 dosar urmărire penală), raportul de constatare medico-legală pentru T. I. C. împreună cu planșe foto (filele 104-115 dosar urmărire penală), adresa Serviciul Județean de Ambulanță împreună cu fișa urgență prespitalicească (fila 161-163 dosar urmărire penală).
Inculpatul, pe parcursul procesului penal, a avut o poziție relativ sinceră în ce privește împrejurările care au dus la decesul victimei.
În prima declarație dată la organul de cercetare penală, acesta a precizat că, fără a se exercita acțiuni de violență asupra victimei, acestuia i s-a făcut rău. Ulterior, acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar, în următoarele declarații pe care le-a dat, a recunoscut că i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și bastonul victimei peste mâini și picioare. Recunoaște de asemenea că l-a lovit și pe T. I. C. spunându-i acestuia ca altădată să nu mai fure.
Totodată, a precizat că victima a fost lovită în același timp și de către colegul său, A.M. peste corp cu pumnii. A mai precizat că nu au fost necesare multe lovituri întrucât victima a căzut imediat jos, fiind posibil ca aceasta să se fi lovit puțin de sobă.
După ce victima a căzut jos, a arătat inculpatul că el a continuat să o mai lovească cu bastonul iar A. M. cu pumnii.
În timp ce victima era lovită, a arătat inculpatul că aceasta țipa și spunea că nu se face vinovat de fapta de care era acuzat.
La un moment dat, victima a spus că-i este rău, iar inculpatul a plecat să-i aducă apă. După ce i-a adus apă, a continuat să o lovească cu bastonul de culoare albă peste mâini și picioare însă acesta tot nu a recunoscut și în aceleași împrejurări l-a strigat pe A.M.să vină la el, care a venit și a lovit victima cu piciorul în zona pieptului. Când și-a dat seama că victima nu se mai mișcă, arată inculpatul că N. l-a sunat pe șeful său, P. D. de la Ștefănești iar acesta i-a spus să o anunțe pe asistenta de la dispensar. A mai arătat că nu a sunat ambulanța întrucât a făcut exact ce i-a zis șeful său.
După ce a sosit ambulanța a venit și șeful său P. D., care l-a liniștit spunându-i că victimei i s-a făcut rău de la alcool și să nu ne speriem. Arată că a fost învățat de P. D. și V. D. - șeful Poliției Rurale Ștefănești să nu declare nimic afirmând "dacă vă dați de gol în fața procurorului nu ați făcut nimic";.
De asemenea, a învederat instanței că are cunoștință că, în acea noapte victima a comis o faptă de furt în dauna părții vătămate I. E., respectiv a sustras dintr-un beci al acesteia două bidoane ce conțineau vin și că este posibil ca, fractura de coaste să fi fost produsă prin căderea acestuia de pe scară în beciul respectiv.
În susținerea situației de fapt prezentată de inculpat, la urmărirea penală s-a dispus confruntarea inculpatului cu martorii T. I. C., A.M.C. și N. P. C..
În instanță, apărătorul inculpatului a solicitat în apărare proba cu martorii I. V., P. D. N., V. C., A. R. C. și, în circumstanțiere proba cu înscrisuri și cu audierea martorilor D. D. și M. I..
În dovedirea celor susținute de către inculpat cu privire la faptul că inculpatul în ce noapte ar fi căzut într-un beci a solicitat a fi atașat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, în care s-au făcut cercetări cu privire la acest furt.
De asemenea, a solicitat avizarea raportului de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoșani.
După primirea avizului, inculpatul, prin apărător, a solicitat efectuarea unui raport de expertiză medico-legală cu următoarele obiective:
- să se facă aprecieri, estimări și să se formuleze concluzii cu privire la leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală întocmit de S.M.L. Botoșani, cu referire la sediul acestora, întinderea lor, aspectul lor, vechimea în raport cu momentul decesului victimei, mecanismul de producere a acestora;
- care ar fi fost numărul de zile necesar pentru vindecare în caz de supraviețuire;
- care dintre ele au avut efect tanato-generator;
- care este cauza și mecanismul morții;
- dacă semnele de violență, leziunile de pe membrele superioare și inferioare au avut efect tanato-generator. În caz de supraviețuire, care ar fi fost numărul de zile de îngrijiri.
- dacă fractura incompletă a celor două coaste și contuzia pulmonară s-au putut produce ca urmare a căderii de pe scara beciului locuinței lui I. E., în seara de xx.xx.2011, sau cu ocazia escaladării gardului (de circa 1,50 m.), de la barul familiei C., tot în noaptea de 15/xx.xx. 2011;
- raportat la intoxicația etanolică stabilită în cauză în momentul decesului (2,40 % - în sânge, respectiv 2,30 % în urină), să se facă estimări, aprecieri și concluzii dacă aceasta prin ea însăși prezenta potențial tanato-generator și reprezintă în fapt cauza morții sau a constituit doar un factor favorizator;
- prin metoda calculului retroactiv, să se stabilească gradul de intoxicație etanolică pentru orele anterioare decesului, respectiv orele 1000-1200;
- raportat la toate datele de anchetă (urmărire penală și cercetare judecătorească), să se dea explicații științifice în legătură cu posibilitatea instalării șocului traumatic și hemoragic stabilit drept cauză a decesului, potrivit raportului de constatare medico-legală emis de Serviciul de Medicină Legală Botoșani.
Instanța a admis probele solicitate de către inculpat.
În urma analizării probelor solicitate de către inculpat în raport cu celelalte probe administrate în instanță cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța constată că nu se confirmă susținerea inculpatului cu privire la participarea la comitere faptei și a altei persoane.
Astfel, martorii P. D. N. (fila 216 dosar instanță), V. C. (fila 217), Ț. C. I. (fila 139 instanță), N. P. C. (fila 138 instanță), audiați atât în cursul urmăririi penale cât și în instanță, au descris în mod constant aceeași situație de fapt cu privire la modul de derulare a evenimentelor din ziua de xx.xx. 2011, la sediul poliției Mihălășeni, județul Botoșani. De asemenea, martorii A.M.C., T. I. C. cât și N. P. C. au fost confruntați cu inculpatul la urmărirea penală, susținând aceleași declarații în instanță, neexistând nici un dubiu cu privire la situația de fapt reținută în sarcina inculpatului, așa cum a fost prezentată mai sus.
Prin urmare, actele de agresiune asupra victimei, din întreg probatoriul administrat rezultă că au fost datorită acțiunii inculpatului.
În ce privește leziunile cu privire la fractura celor două coaste și contuzia pulmonară, așa cum rezultă din raportul de necropsie, cât și din expertiza efectuată în cauză, acestea s-au produs prin lovirea activă, ipoteza formulată de inculpat prin apărător nefiind susținută de aceste două acte medicale.
În cauză, cu privire la aceste leziuni a fost audiat și medicul legist I. V., la cererea inculpatului, care, în declarația dată la fila 200 dosar, a precizat că, după părerea sa, aceste leziuni se puteau produce cu mijloace contondente, prin lovire cu pumnul sau cu piciorul.
De altfel, din probatoriul administrat în cauză, există o îndoială cu privire la furtul comis de către victimă în noaptea de 15/xx.xx. 2011, din beciul părții vătămate I. E., întrucât există contradicții între declarația acestei părți vătămate dată în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, care precizează că a formulat prezenta plângere fiind sesizată de către organele de poliție și că i s-ar fi sustras din beci, 2 bidoane de plastic cu vin de câte 5 litri cu vin fiecare și declarația martorului T. L. (filele 145 dosar urmărire penală și 172 instanță) care precizează că victima a venit la domiciliul său cu 2 bidoane de vin de câte 3 litri fiecare.
Din verificările dosarului de cercetare penală al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului efectuat la locuința părții vătămate I. E. (fila 28 dosar urmărire penală), rezultă că, pentru verificarea afirmațiilor victimei, la sosirea echipei de cercetare s-a procedat la forțarea lacătului de la anexa de unde se reclamă furtul, întrucât nu s-au constatat urme de forțare a acestei uși, lucru dovedit cu planșa fotografică aflată la fila 33 în acest dosar.
Prin urmare, este posibil ca vinul cu care victima a venit la domiciliului concubinei surorii sale să fi provenit din altă locație, așa încât, cu atât mai mult nu poate fi luată în considerare de către instanță susținerea apărătorului inculpatului cu privire la o altă modalitate de producere a leziunilor în ce privește fractura de coaste și contuzia pulmonară.
Revenind la cele două acte medicale efectuate în cauză, instanța reține că, din raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoșani (aflat la 41-44 dosar urmărire penală), rezultă că moartea victimei I. G. D. a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoane subcutanate întinse, tumefacții, echimoze, fractura a două coaste și contuzie pulmonară, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente de formă alungită și posibil și mijloace contondente, între leziunile constatate la necropsie și deces, existând raport direct de cauzalitate.
În același raport se face precizarea că, în momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ și o alcoolurie de 2,30 gr. ‰.
Se precizează de asemenea că leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, că pentru instalarea stării de șoc traumatic și hemoragic este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor iar starea de ebrietate a favorizat apariția și decompensarea șocului.
Acest raport de necropsie a fost avizat de Comisia de avizare și control a Institutul de Medicină Legală Iași (fila 133 dosar), care a concluzionat că este de acord cu concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Botoșani, concluzii care sunt științific elaborate și bazate pe datele medicale inserate în raport, precizând că decompensarea șocului traumatico-hemoragic a fost favorizată și de intoxicația etilică prezentată de victimă.
La cererea inculpatului, așa cum s-a arătat mai sus, instanța a admis efectuarea unei expertize medico-legale cu obiectivele mai sus-arătate, expertiză efectuată în cauză și depusă la dosar (filele 289-295 dosar) și care a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatico-hemoragic, consecința unui traumatism obiectivat prin plăgi, hematoame subcutanate întinse în suprafață, echimoze, fractură a două coaste și contuzie pulmonară și intoxicației acute etanolice.
S-a mai precizat faptul că în tanato-geneză au intervenit doi factori violenți, respectiv șocul traumatico-hemoragic și intoxicația acută etanolică, niciunul dintre aceștia neputând explica izolat decesul.
Aspectul și topografia leziunilor de violență pledează pentru producerea lor prin loviri active cu mijloace contondente și obiect contondent alungit.
În caz de supraviețuire se precizează în raport că leziunile de violență constatate ar fi necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
De asemenea, s-a precizat că leziunile de violență constatate pe membrele superioare și inferioare (hematoame, echimoze), prin însele în mod izolat nu au avut potențial tanato-generator și ar fi necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supraviețuire a victimei.
Fractura celor două coaste și contuzia pulmonară s-a produs cel mai probabil prin lovire activă, ipoteza formulată de apărătorul inculpatului (căderea susnumitului pe scara unui bec sau cu ocazia escaladării unui gard) fiind puțin probabilă.
S-a mai arătat în concluziile raportului că intoxicația acută etanolică prezentată de victimă, respectiv alcoolemia de 2,40 gr. ‰ și alcooluria de 2,30 gr. ‰, prin ea însăși în mod izolat nu a avut potențial tanato-generator.
Explicând decesul victimei s-a arătat că teoretic decesul imediat post-agresiune poate interveni prin trei mecanisme: lezarea severă a unui organ vital, dezechilibrul metabolic sever (hipobolemie, hipoxie, acidoză) sau combinații ale acestora. Șocul hemoragic apare la pierderi de volum sanguin între 15-80 %, în funcție de viteza hemoragiei și intervenția mecanismelor compensatorii de apărare (reacția simpatoandrenergică). În cazul victimei, deși pierderile sanguine nu au fost rapide intoxicația etanolică cu blocat mecanismele compensatorii, șocul instalându-se rapid și cu severitate mare.
La această expertiză, inculpatul prin apărător, a formulat obiecțiuni după cum urmează:
Referitor la primul obiectiv al expertizei, a fost criticat faptul că cei trei experți au formulat descrieri, concluzii incomplete fără argumentație sau răspuns, astfel încât s-a solicitat ca cei trei experți să facă estimări și aprecieri iar în final să se formuleze concluzii, argumentate științific pentru fiecare aspect precizat în obiectiv, solicitând a se formula opinii și estimări cu privire la vechimea leziunilor, raportat la concluziile provizorii, dat fiind inadvertențele dintre cele două concluzii provizorii aflate la dosarul de cercetare penală și față de care nu se face vorbire în finalul raportului de constatare medico-legală a Serviciul de Medicină Legală Botoșani.
De asemenea, a criticat faptul că nu s-a specificat cu certitudine cu privire la argumentele care demonstrează că fractura incompletă a celor două coaste și contuzia pulmonară s-au produs prin loviri active și care ar fi argumentele care înlătură posibilitatea producerii lor prin căderi repetate sau escaladarea unui gard de circa 1,5 m. înălțime așa cum rezultă din datele de anchetă.
Cei trei experți nu au răspuns de asemenea, la solicitarea de a se face un calcul retroactiv al alcoolemiei victimei.
A criticat faptul că expertiza întocmită de Institutul de Medicină Legală Iași nu face referire cu privire la raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoșani, nu s-a explicat și demonstrat existența șocului traumatic și hemoragic, nu s-au făcut aprecieri și estimări cu privire la leziunile descrise în actele medico-legale, neavându-se în vedere că victima a pătruns în beciul unei gospodării și apoi a escaladat un gard înalt de 1,50 m. și a pătruns într-un birt sătesc, neapreciindu-se că aceste leziuni ar fi putut fi produse în aceste împrejurări.
Instanța a apreciat că aceste obiecțiuni sunt neîntemeiate, motiv pentru care le-a respins, apărătorul inculpatului a insistat pe tot parcursul cercetării judecătorești cu privire la producerea leziunilor victimei, susținând că s-ar fi putut produce prin căderea în acel beci sau prin escaladarea gardului în momentul când a comis fapta de furt în dauna părții vătămate C. C. P..
Ori, așa cum s-a arătat mai sus nu există nici o dovadă certă că victima ar fi autorul furtului din beciul aparținând părții vătămate I. E., reieșind chiar și contradicții din probatoriul administrat de organele de cercetare penală iar cu privire la faptul producerii leziunilor de către victimă prin escaladarea gardului, de asemenea nu există nici o probă că victima și-ar fi produs aceste leziuni în această modalitate având în vedere declarațiile martorului T. I. C., care fiind întrebat în instanță (fila 139 dosar), acesta a precizat că gardul pe care l-a sărit victima nu era înalt ci aproximativ de 1 m., acesta sărindu-l fără nici un efort. Relevante sunt și declarațiile martorilor T. L. și I. G. P.(filele 172-173 dosar instanță), care au precizat că victima în acea noapte și în dimineața următoare nu a prezentat semne de leziuni recente.
Cu privire la existența la dosarul cauzei a celor două concluzii provizorii (filele 39-40 dosar cercetare penală), este relevantă declarația medicului legist dată în instanță (fila 200 dosar) care a arătat în instanță de ce au fost emise două concluzii provizorii, respectiv faptul că au avut loc două constatări (una la lumina naturală și una la lumina artificială. Arată martorul în instanță că la lumina naturală leziunile externe nu mai aveau o culoare verzuie pe care o constatase în acea dimineață din cauza luminii artificiale, astfel încât s-a apreciat că aceste leziuni s-au produs în ziua de xx.xx. și nu de 24-48 ore, cum era specificat în primele concluzii.
Neavând nici un indiciu că aceste leziuni s-ar fi produs în alte împrejurări și la o altă dată, dat fiind și cele două constatări medico-legale întocmite de specialiști, instanța a apreciat că aceste obiecțiuni nu sunt întemeiate.
Este neîntemeiată și obiecțiunea pe care a formulat-o apărătorul inculpatului cu privire la calculul retroactiv al alcoolemiei victimei, ambele constatări medico-legale concluzionând care era alcoolemia la data decesului victimei.
În ce privește obiecțiunea referitoare la faptul că raportul de expertiză medico-legală nu face vorbire de raportul de necropsie, instanța constată că și această obiecțiune este neîntemeiată, în cuprinsul expertizei-medico-legale se face vorbire de toate cele reținute prin raportul de necropsie, cu mențiunea că acest raport de necropsie a fost avizat de către comisia de avizare de pe lângă Serviciul de Medicină Legală Botoșani. Practic acest raport medico-legal cuprinde aceleași constatări care au fost făcute de către Serviciul de Medicină Legală Botoșani însă are concluzii mai complete cu privire la împrejurările care au dus la decesul victimei.
Nefiind concluzii contradictorii între aceste două rapoarte medico-legale instanța a constatat că nu se impune a fi avizat acest ultim raport.
Instanța apreciază că situația de fapt reieșită ca urmare a administrării probelor din dosar întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav și nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, motiv pentru care va respinge cererea inculpatului ca fiind neîntemeiată.
În vederea delimitării infracțiunii de omor de infracțiunea de lovitură cauzatoare de moarte trebuie să se țină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de intensitatea cu care au fost aplicate loviturile și de loviturile și regiunea corpului în care s-au aplicat acestea.
În timp ce în cazul infracțiunii prevăzute de art. 183 Cod penal, făptuitorul acționează cu praeterintenție, acesta urmărind doar lovirea victimei, consecința mai gravă produsă, respectiv decesul acesteia depășind intenția făptuitorului și în raport cu care acesta se află în culpă, în cazul infracțiunii de omor, făptuitorul acționează numai cu intenția de a suprima viața victimei, fapta putând fi comisă cu intenție directă și cu intenție indirectă.
Practic între efectuarea distincției între infracțiunea de omor și infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, este forma vinovăției cu care a fost comisă fapta. Delimitarea dintre cele două infracțiuni constituie un proces deosebit de dificil dar care trebuie tratat cu cea mai mare atenție datorită consecințelor foarte importante în special sub aspectul limitelor de pedeapsă stabilite de normele incriminatoare.
În speța de față, atitudinea agresivă a inculpatului care a aplicat victimei numeroase lovituri cu cele două bastoane descrise chiar de acesta în instanță, cu pumnii și picioarele date la întâmplare și care i-au produs acesteia fracturi de coaste, contuzie pulmonară și alte traumatisme, continuând cu lovirea chiar după ce aceasta a căzut jos acuzând dureri, mai mult de atât cunoscând și starea sa de ebrietate, este de natură să conducă la ideea că a prevăzut și acceptat posibilitatea lezării cu potențial mortal ridicat.
Chiar dacă leziunile produse victimei, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală nu puteau izolat explica decesul, împrejurările care au determinat producerea lor și faptul că inculpatul s-a oprit din agresarea victimei doar în momentul când aceasta a devenit inconștientă, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului acțiunii sale agresive, rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit l-a acceptat ca rezultat posibil.
Reținând vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor, instanța îi va aplica acestuia o pedeapsă în baza acestui text de lege.
De asemenea, în sarcina inculpatului, instanța va reține vinovăția și pentru două infracțiuni de cercetare abuzivă prev. și ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal (victime I. G. D. și T. I. C.) și-i va aplica acestuia câte o pedeapsă în baza acestui text de lege.
La stabilirea și individualizarea pedepselor, instanța va avea în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, împrejurările în care a fost comisă fapta, calitatea pe care o avea inculpatul la data comiterii ei, persoana acestuia, care este fără antecedente penale, că a avut o poziție parțial sinceră în instanță, că este cunoscut cu comportări bune în familie și în societate, lucru reieșit din actele în circumstanțiere aflate la filele 66-106 dosar, și va aprecia că pentru reeducarea sa, este necesară aplicarea unor pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție orientate spre minimul special.
Întrucât inculpatul a comis faptele în concurs real se va face în cauză aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, instanța îi va aplica inculpatului și pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, c Cod penal pe o durată de 5 ani.
Pe durata executării pedepsei, instanța va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
Instanța va interzice inculpatului și pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal, având în vedere că acesta a comis fapta în calitate de agent de poliție în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, instanța va menține starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive, respingând ca nefondată cererea de revocare a acestor măsuri formulată de inculpat.
În acest sens, se are în vedere gravitatea faptelor comise de către inculpat, calitatea pe care a avut-o la data săvârșirii acestora, impunându-se în continuare privarea sa de libertate.
În ceea ce privește latura civilă, instanța constată că în cauză s-au constituit părți civile sora victimei, respectiv H. G. și concubina acestuia N. I. în calitate de reprezentant legal al minorilor victimei și Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani.
Având în vedere că inculpatul a comis faptele în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin actul de sesizare s-a trimis în calitate de parte responsabile civilmente Ministerul Administrației și Internelor prin I.P.J. Botoșani.
Prin adresa depusă la instanță (fila 37 dosar), Ministerul Administrației și Internelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere faptul că raporturile de serviciu ale inculpatului se desfășurau cu I.P.J. Botoșani, care potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române cu modificările și completările ulterioare este o unitate cu personalitate juridică aflată în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.
Instanța va respinge ca neîntemeiată excepția invocată de către Ministerul Administrației și Internelor, apreciind că, având în vedere calitatea inculpatului, este parte responsabilă civilmente în cauză alături de I.P.J. Botoșani - instituție reprezentativă în teritoriu.
Ministerul Administrației și Internelor este ordonator principal de credite și repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele proprii și pentru bugetele instituțiilor ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordinatori secundari sau terțiari.
Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani, având calitate de ordonator terțiar de credite, nu poate dispune decât de sumele care îi sunt repartizate de către ordonatorul principal, respectiv Ministerul Administrației și Internelor, astfel încât obligația acestora în calități de părți responsabile civilmente va fi solidară.
Referitor la partea civilă H. G. A., este de observat că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză, respectiv la urmărirea penală cu suma de 8.500 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea fratelui ei, iar în instanță (fila 108 dosar) a solicitat suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, reprezentând suferința avută ca urmare a decesului fratelui său.
Este adevărat că, din actul notarial existent la fila 107 dosar, rezultă că aceasta a fost despăgubită de către inculpat cu suma de 8.500 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea victimei și că a precizat că nu mai avea alte pretenții de natură patrimonială față de acesta însă instanța nu poate avea convingerea clară că ar fi renunțat și la prejudiciul moral, astfel încât va aprecia că se impune acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Dispariția neașteptată a fratelui său într-un mod tragic este de natură a cauza acesteia profunde suferințe psihice ce impun acordarea de despăgubiri bănești însă într-un cuantum rezonabil, sumă la care va fi obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile, respingând restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Partea civilă N. I., în calitate de reprezentant legal al minorilor rezultați din relația de concubinaj cu victima, a solicitat ca inculpatul să fie obligat la o contribuție periodică pentru cei trei copii și daune morale în sumă de 50.000 euro (fila 109 dosar).
Instanța va admite în parte pretențiile solicitate de această parte civilă pentru următoarele considerente:
Din actele de stare depuse în dosarul de urmărire penală (filele 158-160 dosar), rezultă că doar doi minori sunt copii victimei, respectiv I. M. Ge. - născută la xx.xx.2000 și I. D. I. - născut la xx.xx.2001.
Martorul D. D. (fila 175 dosar) a precizat în instanță că victima nu avea un loc de muncă stabil, era însă sănătos și lucra cu ziua la diverse persoane pentru a-și întreține copiii.
A mai precizat acest martor că, mama minorilor, în prezent se confruntă cu greutăți financiare iar copii fiind deprimați întrucât nu mai au tată, victima fiind foarte atașată de ei. De asemenea, martorul a precizat că victima lucra și în Italia la curățatul pomilor, cules de mandarine și în construcții.
Având în vedere că inculpatul prin fapta sa a privat victima de întreținerea celor doi minori, instanța constată întemeiată cererea reprezentantului legal al acestora, astfel încât îl va obliga pe inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente să le plătească minorilor o contribuție periodică de cate 125 lei lunar începând cu data decesului victimei și până la majoratul fiecărui copil în parte.
La stabilirea contribuției, instanța va avea în vedere venitul minim pe economie întrucât inculpatul nu avea încheiat un contract de muncă.
Totodată, va aprecia că se impune acordarea acestor minori și un prejudiciu moral de 50.000 lei, la care va fi obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente, sumă care să reprezinte o compensație a suferinței minorilor ca urmare a decesului tatălui lor.
Instanța va respinge restul pretențiilor solicitate ca fiind neîntemeiate.
De asemenea, instanța va obliga inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească serviciului Județean de Ambulanță suma de 324,4 lei, reprezentând cheltuieli pentru transportul și asistența medicală (fila 20 dosar instanță).
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 174 alin. 1, 176 lit. g Cod penal în art. 183 Cod penal, ca neîntemeiată.
Condamnă pe inculpatul A. A. M. - fiul lui G. și M., născut la X în municipiul Botoșani, cu domiciliul în sat și comuna Trușești, județ Botoșani, în prezent aflat în Arestul I.P.J. Botoșani, CNP X, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, la pedeapsa de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c Cod penal, pe o durată de 5 ani;
- cercetare abuzivă, prev. și ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare (victima I. G. D.);
- cercetare abuzivă, prev. și ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare (victimă T. I. C.);
În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c Cod penal, pe o durată de 5 ani.
Face în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b și c Cod penal.
Respinge, ca nefondată, cererea de revocare a arestării preventive formulată de inculpat.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive de la xx.xx.2011 la zi.
Respinge, ca nefondată, excepția invocată de către Ministerul Administrației și Internelor cu privire la lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Obligă inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Județean al Poliției Botoșani, să plătească părții civile H. G. A. suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, respingând restul pretențiilor, ca neîntemeiate.
Admite, în parte, cererea de constituire parte civilă a numitei N. I., în calitate de reprezentant legal al minorilor I. M. G (născută la xx.xx.2000) și I D I (născut la xx.xx.2001).
Obligă inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Județean al Poliției Botoșani, să plătească părții civile suma de 4.875 lei, reprezentând contribuția periodică pentru cei doi minori, începând cu data de xx.xx. 2011 și până la data pronunțării sentinței iar, în continuare, cate 125 lei, lunar pentru fiecare copil, cu același titlu, începând cu data de xx.xx.2013 și până la majoratul fiecărui copil în parte.
Obligă inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 50.000 lei, către partea civilă N. I. - reprezentând daune morale acordate celor doi minori.
Respinge, ca neîntemeiate, restul pretențiilor solicitate de această parte civilă.
Obligă inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească statului suma de 8.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 300 lei onorariu avocat oficiu pentru părțile civile vor fi achitate către Baroul de Avocați Botoșani din fondurile Ministerului Justiției iar suma de 175 lei, reprezintă contravaloarea expertizei medico-legale efectuate de Institutul Național Mina Minovici București și avizul Institutului de Medicină Legală Iași.
În temeiul art. 118 lit. b Cod penal, dispune confiscarea corpului delict, respectiv un baston MAI, înregistrat în Registrul de Corpuri delicte al Tribunalului Botoșani.
Cu apel în 10 zile de la comunicare pentru inculpat, partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani și părțile responsabile civilmente și de la pronunțare pentru restul părților.
Pronunțată în ședință publică, azi xx.xx.2013.
Președinte, Grefier,
