Pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege. Apreciere
| Comentarii |
|
- Codul penal: art. 64 alin. (1) lit. a)
Lipsa unei legături între fapta de tentativă de omor şi modul cum urmează ca ţara să fie guvernată ori alegerea corpului legislativ justifică neaplicarea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
(Decizia penală nr. 6/A din 12 ianuarie 2010)
Prin sentinţa penală nr. 128 din 25 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, inculpatul G.T. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) şi la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că inculpatul a lovit pe partea vătămată, fratele său, cu un cuţit într-o zonă anatomică vitală, cauzându-i leziuni traumatice grave ce au pus în primejdie viaţa acestuia.
împotriva sentinţei a declarat apel parchetul, solicitând majorarea pedepsei şi susţinând că, în mod greşit, inculpatului nu i s-a interzis ca pedeapsă accesorie dreptul de a alege menţionat în art. 64 lit. a) C. pen.
Prin decizia penală nr. 6/A din 12 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost admis apelul parchetului, desfiinţată în parte sentinţa, în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 861 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. şi al aplicării art. 57 C. pen., modalitate în care urmează să se execute pedeapsa închisorii.
Pentru a pronunţa această decizie, în legătură cu interzicerea dreptului de a alege ca pedeapsă accesorie, motiv de recurs susţinut în al doilea rând de parchet, Curtea apreciază că această sancţiune nu se poate aplica datorită lipsei unei legături între fapta de tentativă de omor comisă de inculpat şi modul cum urmează ca ţara să fie guvernată, ori alegerea corpului legislativ.
Maturitatea electorală este prezumată în raport cu fiecare persoană odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, drepturile electorale neputând fi interzise în afara concluziei că exerciţiul lor este periculos, ci numai în raport de fapta comisă.
Această idee a unei legături între cele două se degajă din practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Cumpănă şi Mazăre c. Statul român).
