Pedeapsa. Individualizare judiciară. Gradul de pericol social al faptei săvârşite
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 13/2001, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de parchet împotriva deciziei penale nr.660/2000 a Tribunalului Prahova, şi a menţinut sentinţa nr. 803/2000 a Judecătoriei Ploieşti, prin care s-a dispus condamnarea inculpaţilor MO şi D.M. la câte 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, şi a inculpaţilor TJ şi GI la câte 5 ani închisoare, pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni.
Prima instanţă a reţinut că la data de 20 martie 1998, inculpaţii MO, TJ şi D.M. s-au deplasat cu un autoturism de la Bucureşti la Ploieşti, pentru a obţine de la partea vătămată restituirea unei datorii de 7 milioane lei. La Ploieşti, făptuitorii s-au întâlnit cu inculpatul GI, şi împreună cu acesta s-au deplasat la domiciliul părţii vătămate.
După ce au discutat în parcarea blocului în care locuia victima, întrucât aceasta nu le-a predat banii, inculpaţii MO şi D.M. au lovit-o şi au urcat-o cu forţa în autoturism, deplasându-se în zona pădurii Păuleşti. Aici inculpaţii au coborât din autoturism împreună cu partea vătămată, pe care MO şi D.M. au lovit-o cu pumnii şi picioarele, după care au dezbrăcat-o până la brâu şi au urcat-o cu forţa în portbagaj, toate acestea cu scopul de a o forţa să plătească suma datorată. După aceea, făptuitorii şi victima s-au deplasat spre Bucureşti, iar inculpatul MO, folosind telefonul părţii vătămate, a sunat la domiciliul acesteia şi a discutat cu sora sa şi cu o altă persoană, pretinzându-le 20.000.000 lei în schimbul eliberării lui BF. Inculpatul GI, văzând că acţiunea la care a participat a luat forme grave, a solicitat să fie lăsat la domiciliu, pe motiv că trebuie să se prezinte la serviciu. Ceilalţi făptuitori au continuat deplasarea spre Bucureşti, oprindu-se de câteva ori pe drum şi lovind partea vătămată. Victima
BF a fost lipsită de libertate până în jurul orelor 23,00 când în urma promisiunii că va achita suma de 20.000.000 lei a fost eliberată şi s-a prezentat la Spitalul Floreasca unde i-au fost recoltate probe de sânge. în urma loviturilor primite, BF a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Instanţa de apel a admis apelurile declarate de inculpaţi a desfiinţat sentinţa în parte, în sensul că a redus pedepsele aplicate lui MI şi D.M. la 5 ani închisoare, a reţinut circumstanţe atenuante şi a aplicat prevederile art. 74 şi 76 lit. b Cod penal, în ce-1 priveşte pe inculpatul GI şi a redus pedeapsa la 2 ani închisoare, dispunând ca în conformitate cu art. 867 Cod penal, inculpaţii să execute pedepsele la locul de muncă, în cadrul societăţilor comerciale care şi-au dat acordul în acest sens.
Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de parchet, a casat decizia tribunalului, şi a menţinut sentinţa pronunţată de instanţa de fond, cu motivarea că în mod greşit au fost reduse pedepsele aplicate inculpaţilor dispunând executarea lor la locul de muncă. Aceştia au acţionat în grup, nu erau încadraţi în muncă, au lipsit victima de libertate mai multe ore, au lovit-o, au dezbrăcat-o, au terorizat-o şi au transportat-o în portbagajul autoturismului, astfel că nu se impunea reindividualizarea pedepselor aplicate.
Decizia penală nr.13/2002 a Curţii de Apel Ploieşti
