Plângere împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispoziţiilor date de acesta, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecată. Inadmisibilitate
Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 2781
în conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen., plângerea întemeiată pe aceste prevederi poate fi formulată numai împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, şi anume împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanţei or, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale. Prin urmare, aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. LVII (57) din septembrie 2007 a Secţiilor Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori a dispoziţiilor date de acesta, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate în art. 278 alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
în raport cu prevederile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. LVII (57) din 24 septembrie 2007, plângerea îndreptată împotriva unui act al procurorului privind efectuarea unei percheziţii domiciliare este inadmisibilă.
Decizia penală nr. 683 din 5 octombrie 2010
Prin sentinţa penală nr. 98/15.02.2010, Tribunalul Iaşi a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionarii T.G. şi S.M. împotriva ordonanţei emise de D.I.I.C.O.T. la 13.01.2010 şi a actului emis de procuror la 30.09.2009 privind percheziţia domiciliară din data de
30.09.2009 efectuată în imobilul din oraşul P., strada V., jud. Ilfov.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 8.12.2009 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi plângerea formulată de petiţionarii T.G. şi S.M., în calitate de persoane percheziţionate, în cadrul actclor de urmărire penală efectuate, împotriva actului de urmărire penală, respectiv a percheziţiei domiciliare din data de
30.09.2009 în imobilul din oraşul P., str. V. nr. 9, jud. Ilfov.
In motivarea plângerii, petenţii au susţinut că în baza autorizaţiei de percheziţie din 29.09.2009, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi a fost autorizat să efectueze o percheziţie în imobilul proprietatea lor personală din oraş P., deoarece la acel imobil ar locui învinuitul P.R.-N.
S-a pretins în plângere că acest act de urmărire penală a decurs în mod abuziv dcoarece, conform procesului-verbal de percheziţie din
30.09.2009, au fost ridicate o serie dc bunuri, care fuseseră dobândite în mod legal de petiţionari şi destinate vânzării prin intermediul unei societăţi comerciale. Petenţii au susţinut că nu au nici o calitate în dosarul de urmărire penală în carc a fost dispusă efectuarea percheziţiei, ncfiindu-lc adusă la cunoştinţă o eventuală calitate. Persoana ce are calitate de învinuit în dosar este P.R.-N., ce a locuit cu acordul lor la adresa menţionată, dar nu mai locuieşte de circa doi ani, percheziţionarea imobilului fiind, deci, abuzivă.
în drept, petenţii şi-au întemeiat plângerea pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Examinând plângerea formulată de petiţionarii T.G. şi S.M., în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., tribunalul a constatat că plângerea este inadmisibilă pentru considerentele de mai jos.
în conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen., plângerea întemeiată pe aceste prevederi poate fi formulată împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, şi anume împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, şi anume împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanţei, or, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale.
Prin Decizia în interesul legii nr. 57 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite s-a statuat că „plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate, actelor efectuate de procuror ori în baza dispoziţiilor date de acesta, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. este inadmisibilă.
Cum, în speţă, plângerea formulată vizează un act al procurorului -percheziţia domiciliară - şi nu o soluţia de netrimitere în judecată ce se dispune dc procuror ce ar putea fi contcstată în condiţiile art. 2781 C. proc. pen. - controlul judiciar asupra unei astfel de soluţii fiind posibil în baza textului de lege menţionat, nu şi în cazul celorlalte sau măsuri ale procurorului efectuate în baza dispoziţiei sale, plângerea a fost respinsă ca inadmisibilă.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termenul prevăzut de art. 385 " C. proc. pen. petenţii criticând-o pentru nctemeinicie şi nelegalitate.
In motivarea recursului petenţii au arătat că organele de anchetă au comis un abuz cu ocazia percheziţiei, ridicând bunuri care sunt ale lor şi au fost achiziţionate ulterior datei la care organele de anchetă au depus cererea pentru efectuarea percheziţiei, respectiv 7.09.2009.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate şi cu hotărârea dată în cauză, curtea a constatat că acesta este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Prin ordonanţa din 18.02.2010 a fost respinsă ca nefondată plângerea petenţilor împotriva actului de urmărire penală, respectiv percheziţia domiciliară din data dc 30.09.2009 efectuată la adresa din oraşul P., str. V. judeţul Ilfov, reţinându-se că din lucrările dosarului ar fi rezultat că petenţii primeau mărfuri provenite din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise de inculpaţii din dosar, bunurile ridicate cu ocazia percheziţiei din 30.09.2009 fiind restituite părţilor vătămate din acel proces, iar petenţii nu deţineau documente de achiziţie legală a acelor bunuri.
Instanţa de fond a apreciat temeinic şi legal că plângerea petenţilor T.G. şi S.M. este inadmisibilă, având în vedere şi Decizia în interesul legii nr. 57 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, întrucât împotriva actelor efectuate de procuror, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată, nu se poate face plângere la instanţă potrivit art. 2781 C. proc. pen..
în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea de apel a respins ca nefondat recursul petenţilor.