Restituirea pentru completarea urmăririi penale. Recurs admis
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 249/R/8.05.2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi de către inculpatul N.E., împotriva sentinţei penale nr. 64 din 19.03.2002 pronunţată de Tribunalul Mureş, a fost casată integral această hotărâre şi s-a dispus continuarea judecării cauzei de către Tribunalul Mureş.
S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 64 din 19.03.2002 a Tribunalului Mureş, în baza art. 333 C. proc. pen., s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, în vederea completării urmăririi penale.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş din 2 octombrie 2000, a fost trimis în judecată inculpatul N.E., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. 2, 3 şi 5 C. pen. (două infracţiuni), art. 288, 289, 290, 291 C. pen. (câte două fapte) şi art. 287 C. pen.
în sarcina acestuia s-a reţinut că, prin folosirea unor ordine de plată falsificate şi prezentându-se sub o identitate falsă, inculpatul a indus în eroare 3 societăţi comerciale cu ocazia contractării cu acestea. Astfel, s-a reţinut că inculpatul, cu ocazia unor negocieri cu o societate comercială, a completat în fals un ordin de plată, 1-a ştampilat cu o ştampilă falsificată, prezentând, ca şi cumpărător, o societate inexistentă.
La data de 4 martie 2000, a intrat în posesia bunurilor, respectiv ţigări, prin intermediul unei persoane, numitul M., care, deşi a fost delegat de inculpat, nu a fost audiat în cursul urmăririi penale.
în luna ianuarie 2000, inculpatul, prezentându-se sub o identitate falsă, respectiv W., director la o societate comercială şi prezentând prin delegat un ordin de plată, ştampilat cu o ştampilă falsă şi semnat în fals cu numele de W., a ridicat marfa în valoare de peste 73 milioane lei. De asemenea, cu ocazia comiterii acestei fapte, inculpatul a delegat o altă persoană, numitul A.C., în vederea tranzacţionării, persoană care, de asemenea, nu a fost audiată în cursul urmăririi penale.
La data de 29 aprilie 2000, prezentându-se la J., reprezentant al unei societăţi comerciale, cu sediul la Sighişoara, a ridicat marfă în valoare de peste 58 milioane lei de la magazinul D. din Târgu Mureş, plata fiind efectuată printr-un ordin de plată fals, vizat de BRD şi purtând semnătura J., aparţinând inculpatului. Cu această ocazie, inculpatul a delegat o altă persoană, numitul M.C., care, de asemenea, nu a fost audiat la parchet.
La fila 35 a dosarului de urmărire penală sunt arătate datele de identificare ale acestei persoane, dar această filă este nesemnată, neştampilată de către vreun procuror sau martor.
La filele 30-33 sunt depuse declaraţii ale unor martori, fară a fi precizate locul sau autoritatea în faţa căreia au fost luate aceste declaraţii.
La fila 34 există o declaraţie depusă în copie, a altui martor, care cuprinde date referitoare la persoana care a procedat la audierea acestuia.
Inculpatul a făcut referire la o altă persoană care ar fi fost iniţiatorul întregii activităţi infracţionale, respectiv numitul S.V., faţă de care nu au fost efectuate demersuri pentru ca acesta să fie găsit şi audiat în vederea stabilirii stării de fapt.
Faţă de modul de comitere al infracţiunilor, în raport de care inculpatul apare ca un pion, care la rândul său acţionează prin intermediari, în calitate de delegaţi, dar a căror identitate a fost stabilită în mod indirect şi a căror bună credinţă nu a fost dovedită, denotă o activitate infracţională bogată, desfăşurată organizat la nivelul teritoriului întregii ţări, printr-un mod de operare identic, ceea ce duce la concluzia că inculpatul a făcut parte dintr-o organizaţie al cărei scop era tocmai comiterea de infracţiuni economice.
Pe de altă parte, în raport de acest probatoriu incomplet, s-a apreciat că de la data sesizării - 2 octombrie 2000 şi până la audierea inculpatului, 29 ianuarie 2002, a trecut o perioadă de timp îndelungată, determinată de imposibilitatea transferării în Penitenciarul
Târgu Mureş, astfel că cercetarea judecătorească, care ar fi urmat să se desfăşoare cu audierea martorilor arătaţi, ar fi dus la o tergiversare nejustificată a cauzei.
In consecinţă, în baza art. 333 C. proc. pen., s-a procedat la restituirea dosarului procurorului, urmând ca în cursul urmării penale să fie audiaţi atât delegaţii care au acţionat în numele inculpatului, cât şi numitul S.V., ca apoi, în raport de aceste noi probe, să se stabilească o justă încadrare a faptelor şi nu una superfluă prin indicarea a 6 articole din Codul penal.
împotriva sentinţei, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi inculpatul, parchetul solicitând casarea sentinţei şi continuarea judecării cauzei de către Tribunalul Mureş. în motivare, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 333 C. proc. pen.
în recursul inculpatului, s-a arătat că a comis infracţiunile, dar că nu a beneficiat de pe urma acestora, iar numitul S.V. este plecat în Australia.
După trimiterea în judecată a inculpatului nu s-a reuşit transferarea acestuia în Penitenciarul Târgu Mureş decât cu mare întârziere.
Fiind audiat la instanţă, acesta a recunoscut întreaga activitate infracţională, arătând şi condiţiile concrete în care a comis aceste fapte.
într-adevăr, inculpatul a făcut referire la numitul S.V., care l-ar fi determinat să săvârşească fapte penale, dar acesta domiciliază în Australia, conform declaraţiei date de inculpat.
Conform art. 333 C. proc. pen., în tot cursul judecăţii, instanţa se poate desesiza şi restitui dosarul procurorului când, din administrarea probelor sau din dezbateri, rezultă că urmărirea penală nu este completă şi că în faţa instanţei nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere.
Potrivit art. 317 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătate în actul de sesizare al instanţei.
Pentru faptele puse în sarcina inculpatului, care le-a şi recunoscut, se pot administra probe în faţa instanţei, dacă acestea sunt necesare şi pertinente, ceea ce nu s-a făcut în cauză.
Referirea la alte persoane nu prezintă concludenţă, câtă vreme actul de sesizare se referă doar la activitatea infracţională desfăşurată de către inculpat.
în aceste condiţii, nu erau incidente prevederile art. 333 C. proc. pen. şi în mod greşit instanţa de fond s-a desesizat şi a restituit dosarul procurorului, deoarece şi inculpatul dorea soluţionarea cauzei.
C.A. Târgu Mureş, decizia penală nr. 249/R/8.05.2002
