Recurs declarat de partea vătămată. Motive de casare ce pot fi invocate
| Comentarii |
|
Prin sentinţa penală nr. 403 din 12.09.2001, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 C. pen., în cea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 1 C. pen. şi 1-a condamnat pe inculpat la 7 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
S-a reţinut, pe baza expertizei medico-legale efectuată în cursul cercetării judecătoreşti, că leziunile produse părţii vătămate au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 19 zile, fară a produce vreuna din consecinţele enumerate în art. 182 C. pen.
Prin decizia penală nr. 851 din 17.12.2001, Tribunalul Suceava a respins apelul părţii vătămate.
Partea vătămată, în dubla sa calitate (şi de parte civilă), a declarat recurs împotriva ambelor hotărâri, criticându-le pentru aceea că faptei i s-a dat o greşită încadrare juridică (motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.) iar despăgubirile au fost greşit calculate (motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.).
Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 347 din 8.05.2002, a respins recursul, ca nefondat.
Instanţa a analizat doar al doilea motiv invocat, ajungând la concluzia că art. 998 C. civ. a fost corect aplicat, inculpatul fiind obligat la repararea integrală a pagubei.
în ceea ce priveşte greşita încadrare juridică a faptei, instanţa a conchis că partea vătămată nu are calitatea de a invoca acest motiv de casare.
Potrivit art. 180 alin. 3 C. pen., acţiunea penală pentru infracţiunea de lovire se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar dispoziţiile art. 3852 raportat la art. 362 lit. c C. proc. pen. prevăd că partea vătămată poate declara recurs în ceea ce priveşte latura penală, numai în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă.
Din coroborarea celor două texte rezultă că, atunci când instanţa de fond a reţinut existenţa infracţiunii de lovire iar procurorul nu a declarat apel, partea vătămată poate critica modul de soluţionare a acţiunii penale, dar numai atâta timp cât rămâne în limitele acestei încadrări juridice (poate critica doar soluţia de achitare, întinderea pedepsei sau modalitatea de executare).
Nu are însă posibilitatea, potrivit legii, să ceară prin recurs schimbarea încadrării juridice într-o infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, acesta fiind atributul exclusiv al procurorului, potrivit art. 3852 raportat la art. 362 lit. a C. proc. pen.
Cum recursul viza şi modul de soluţionare a acţiunii civile, acesta a fost respins ca nefondat, şi nu ca inadmisibil, la un singur recurs neputându-se da două soluţii.
C.A. Suceava, decizia penală nr. 347 din 8.05.2002
