Traficul de influenţă. Elemente constitutive
| Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 257 alin. (1) C.proc.pen., constituie trafic de influenţă primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Din interpretarea acestui text de lege rezultă că legiuitorul a condiţionat existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, de împrejurarea ca făptuitorul să aibă influenţă, sau să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, în ale cărui atribuţii să intre actul pentru care se promite intervenţia. Această condiţie este îndeplinită nu numai atunci când făptuitorul precizează numele funcţionarului, ci şi când acesta este indicat prin calitatea sa, în mod direct sau indirect.
Secţia penală, Decizia nr. 189 din 18 octombrie 2007
Prin sentința penală nr. 522 din 24 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Dolj s-a dispus, în baza art. 257 C.pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnarea inculpatei T.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării.
în fapt, instanța de fond a constatat în esență că inculpata T.M., avocat în Baroul București, a pretins și primit suma de 100.000.000 lei vechi de la martora F.M., pentru a interveni pe lângă decanul Baroului București în vederea facilitării admiterii martorei ca și avocat în cadrul acestui barou.
împotriva acestei sentințe penale, a declarat apel atât Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Anticorupție Craiova, cât și inculpata T.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în apelul inculpatei s-a invocat, printre altele, neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență.
Critica este nefondată.
Potrivit dispozițiilor art. 257 alin. (1) C.proc.pen., constituie trafic de influență primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
Din interpretarea acestui text de lege, rezultă că legiuitorul a condiționat existența infracțiunii de trafic de influență, între altele, de împrejurarea ca făptuitorul să aibă influență, sau să lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar, în ale cărui atribuții să intre actul pentru care se promite intervenția. Această condiție este îndeplinită nu numai atunci când făptuitorul precizează numele funcționarului, ci și când acesta este indicat prin calitatea sa, în mod direct sau indirect.
Din actele dosarului rezultă că inculpata, pretinzând suma de bani de la denunțătoare, a indicat calitatea persoanei pe lângă care își va exercita influența, în vederea promovării examenului de admitere în avocatură a denunțătoarei, ceea ce este suficient pentru ca, sub acest aspect, cerința legală să îndeplinită.
Critica apelantei-inculpate în sensul că decanul Baroului nu avea atribuții în legătură cu examenul de promovare în avocatură, este nefondată, întrucât, din regulamentul cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și a examenului de obținere a titlului profesional de avocat definitiv emis de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, rezultă că decanul Baroului este președintele comisiei de examen organizat în sensul menționat mai sus, având numeroase atribuții în legătură cu examenul desfășurat pentru primirea în profesia de avocat.
în consecință, fapta inculpatei - apelante constituie infracțiunea de trafic de influență, întrucât s-a indicat persoana asupra căreia se va exercita influență, în raport cu competența acelei persoane de a îndeplini actele care intră în atribuțiile sale.
