Valoarea probatorie a expertizei, pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
| Comentarii |
|
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului iu. 195/2002: art. 87 alin. (1)
Rezultatele obţinute prin expertiză au caracter strict teoretic şi nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal. Aceasta nu poate avea, însă, ca efect, înlăturarea din ansamblul probator a probei ştiinţifice efectuate, în condiţiile în care concluziile sale se coroborează cu celelalte probe.
(Decizia penală nr. 818/R din 14 decembrie 2010)
Prin sentinţa penală nr. 180 din 3 iunie 2010, Judecătoria Curtea de Argeş, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, l-a condamnat pe inculpatul M C, la 1 an şi 2 luni închisoare, în condiţiile art. 81 C. pen.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pr. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. pr. pen., a fost achitat inculpatul M.G., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.
în considerentele sentinţei s-a reţinut că, în după-amiaza zilei de 8 iunie 2009, fiecare dintre inculpaţii M.C. şi M G. a consumat băuturi alcoolice la baruri din comuna C., judeţul Argeş, după care inculpatul M.C. s-a urcat la volanul autoturismului şi l-a condus pe drumurile publice, din centrul comunei C. până în satul B., apoi s-a întors în centrul comunei C., cu acelaşi autoturism.
între timp, inculpatul M.G. a ieşit şi el din localul public, s-a urcat la volanul autoturismului şi l-a condus pe drumurile publice, plecând din centrul comunei C.
în continuare, s-a reţinut că, în timp ce M G. rula cu autoturismul pe DJ 678 A, din sens opus se apropia autoturismul condus de M.C. La un moment dat, inculpatul M G. a virat stânga, pentru a se înscrie pe un drum lateral, dar până să ajungă pe acel drum a intrat în coliziune cu autoturismul inculpatului M.C., care circula din cealaltă direcţie de mers.
Cei doi inculpaţi au fost conduşi la Spitalul Municipal Curtea de Argeş, unde li s-au recoltat probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.
La prima probă recoltată lui M.C., alcoolemia lui a fost de 1,20 gr %o, iar la cea de-a doua probă, recoltată după o oră, alcoolemia a fost de 1,05 gr %0; inculpatul M.G. avea, la prima probă recoltată, 0,75 gr %o alcool în sânge, iar la cea de-a doua probă -0,55 gr %0.
în ceea ce-l priveşte pe coinculpatul M.G., instanţa de fond a apreciat că nu sunt probe certe care să dovedească săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu, întrucât din probele ştiinţifice a rezultat că acesta a avut o îmbibaţie alcoolică sub 0,80 gr %o, iar pentru stabilirea unei alcoolemii teoretice din momentul săvârşirii accidentului s-a dispus în cursul urmăririi penale o expertiză medico-legală efectuată de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Prof. Dr. Mina Minovici” Bucureşti, care a concluzionat că, teoretic, M.G. ar fi putut avea o alcoolemie de cca 1,00 gr %0 în acel moment.
Rezultatele obţinute de către experţi, având un caracter strict teoretic, nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal; valoarea indubitabilă de probă ştiinţifică obiectivă, care exprimă îmbibaţia alcoolică reală, este numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării.
Faptul că probele biologice au fost prelevate cu întârziere nu este imputabil inculpatului, ci organelor de poliţie, care nu au sosit la faţa locului imediat după ce au fost anunţate prin apelul de urgenţă, ci după 50 de minute de la acest moment.
în concluzie, deşi este evident şi că inculpatul M.G. a consumat alcool în acea seară şi a condus apoi un autoturism pe drumurile publice, nu se poate stabili în mod cert, ştiinţific, dacă alcoolemia sa din momentul producerii accidentului rutier era una peste 0,80 gr %0, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, sub aspectul laturii obiective.
Nu prezintă relevanţă faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, fiindcă declaraţiile lui exclusive nu pot servi drept temei al condamnării ci, potrivit art. 69 C. pr. pen., acestea trebuie să se coroboreze cu alte probe certe ale cauzei.
Prin decizia penală nr. 204 din 16 septembrie 2010, Tribunalul Argeş a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş împotriva sentinţei penale, a desfiinţat în parte sentinţa, înlăturând achitarea inculpatului M.G., cu toate consecinţele.
A fost condamnat inculpatul M.G. la 1 an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în condiţiile art. 81 C. pen.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a stabilit că situaţia de fapt a fost corect reţinută în ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.C., dar soluţia este nelegală în privinţa celui de-al doilea inculpat, fiind bazată în mod netemeinic doar pe raportul de expertiză medico-legală nr. 2604/i/2009, întocmit de INML Mina Minovici - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei.
Menţionează Tribunalul că celorlalte probe administrate în cauză au fost nesocotite, încălcându-se dispoziţiile art. 63 alin. (2) C. pr. pen.
Coroborând rezultatele procesului-verbal de depistare cu rezultatele testării cu etilotestul, cu buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 409 din 23 iunie 2009 întocmit de SML Argeş şi cu prima expertiză întocmită de INML Mina Minovici, nr. 2604/i/2009, instanţa de apel a dedus că inculpatul M.G. a condus autoturismul său având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita maximă admisă de lege.
în termen legal, împotriva deciziei penale a declarat recurs inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea,
A susţinut recurentul că instanţa de apel a aplicat greşit legea, atunci când a reţinut în motivare că soluţia de achitare pronunţată de judecătorul fondului s-a bazat pe „aprecierea privilegiată a raportului de expertiză medico-legală întocmit de INML „Mina Minovici” - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, neso-cotindu-se celelalte probe administrate în cauză”.
Prin decizia penală nr. 818/R din 14 decembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost respins ca nefondat recursul inculpatului, cu consecinţa obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut următoarele:
După producerea accidentului de circulaţie de către cei doi conducători auto, la data de 8 iunie 20009, ora 2210, organele de poliţie sosite la faţa locului au procedat la testarea şoferilor cu aparatul alcooltest, rezultând că recurentul - inculpat avea 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Fiindu-i recoltate probe de sânge, a rezultat că acesta prezenta, la ora 2 330, o alcoolemie de 0,75 gr/1000 ml, iar ia ora 003° - 0,55 gr/1000 ml.
Pentru a se stabili în mod exact cantitatea de alcool prezentă în sângele inculpatului la momentul în care a avut loc impactul dintre cele două autoturisme, s-a dispus, în faza de urmărire penală, întocmirea unei expertize medico - legale de către INML „Mina Minovici” Bucureşti, pentru calcularea retroactivă a alcoolemiei, iar medicii experţi au concluzionat că la ora 2210 cel în cauză avea o alcoolemie teoretică în descreştere de cca. 1,00 gr %o.
Este adevărat că motivaţia tribunalului, în legătură cu administrarea de către prima instanţă a unei noi expertize cu acelaşi obiect, este eronată, la dosar existând un singur raport de expertiză întocmit de institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, dar consideraţiile primei instanţe, legate de procurorul care a instrumentat cauza, cum şi de calitatea de probă a expertizei aflate la dosar, nu pot susţine soluţia de achitare pronunţată în temeiul art. 10 lit. d) C. pr. pen.
Este adevărat că rezultatele obţinute printr-o atare expertiză au caracter strict teoretic şi nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal, pentru că ele au în vedere şi cantitatea de alcool pe care acuzatul declară că a ingerat-o; tocmai de aceea s-a constatat de către medicii experţi că „există o neconcordanţă între aicoolemia teoretică rezultată din datele de consum şi valorile certe stabilite la analiză”.
Aceasta nu poate avea însă ca efect înlăturarea din ansamblu! probator a probei ştiinţifice efectuate, în condiţiile în care concluziile sale se coroborează cu celelalte probe aflate la dosar, din care reiese fără dubiu că, la ora la care a fost testat (2330), cel în cauză avea în sânge o alcoolemie de 0,75 gr/1000 ml sânge, în scădere.
De aceea, Curtea concluzionează că soluţia de condamnare pronunţată de Tribunal este legală şi temeinică, urmând a o menţine şi, pe cale de consecinţă, a respinge ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. pr. pen.
DREPT PROCESUAL PENAL - PARTEA SPECIALĂ
