Asigurări sociale. Decizia 1178/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA DE CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1178
Ședința publică din data de 18 iunie 2008
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,str. - -, nr.1 A, județul D,împotriva sentinței civile nr. 516 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, prin consilier juridic, intimata-contestatoare, personal.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-contestatoare s-a depus întâmpinare prin serviciul registratură, la care s-au anexat, în copii, 2 rețetă medicală, adeverința nr.1367/13.03.2008 eliberată de Policlinica Târgoviște, 2 scrisori medicală eliberate de Spitalul Județean Târgoviște Secția, 2 bilete de trimitere.
Curtea înmânează recurentei-intimate Casa Județeană de Pensii D un exemplar al întâmpinării intimatei-contestatoare.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată declară că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și nu înțelege să solicite termen și precizează că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Intimata-contestatoare declară că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței, iar pe fond respingerea contestației, cu consecința menținerii deciziilor emise de unitatea ce o reprezintă. Precizează că nu mai insistă în excepția inadmisibilității acțiunii invocată la fond.
Intimata-contestatoare având cuvântul în fond solicită respingerea recursului ca nefondat potrivit considerentelor expuse pe larg în conținutul întâmpinării, să se mențină ca legală și temeinică soluția instanței de fond.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 7318/120/ 12.12.2007, petenta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1711/02.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii
În motivarea acțiunii petenta a arătat că prin decizia sus menționată s-a dispus anularea deciziilor asupra capacității de muncă nr. 4101/14.11.2002, nr. 4850/28.11.2003, nr. 5061/12.11.2004 și nr. 5953/22.11.2005.
S-a mai susținut că în mod eronat, s-a dispus anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, deoarece la data expertizării petenta a făcut dovada că este persoană bolnavă, iar în prezent boala de care suferă s-a agravat. De fiecare dată când a fost programată la comisii, precizează petenta, s-a prezentat cu toate actele necesare, astfel că apreciază că în mod abuziv s-a dispus anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate, precizându-se, de asemenea, în mod eronat, că nu se încadrează în gradul de invaliditate ce justifică pensia de invaliditate.
Față de motivele invocate, petenta a solicitat admiterea contestației, iar în dovedirea celor susținute a arătat că înțelege să facă dovada cu acte medicale.
Acțiunea a fost urmată de decizia nr. - din 14.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii
S-au depus la dosar de către petentă, la data de 19 martie 2008, scrisori medicale din: 27.12.2007, 31.12.2007 și 20.02.2008, recomandare pentru pensionare, rețete medicale.
Prin întâmpinarea formulată unitatea intimată solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă iar pe fond respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.
Referitor la excepția inadmisibilității s-a arătat de intimată că decizia nr. 1711/02.11.2007, conform art. 56 alin. 2, trebuia contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la casa teritorială de pensii - CJP D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă După ce serviciul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, se pronunța asupra contestației, prin emiterea unui răspuns sau a unei decizii, petiționara putea să conteste acest răspuns la instanța competentă în termen de 30 de zile de la comunicare. Intimata arată că, din actele depuse la dosar de petiționară, reiese că aceasta nu a urmat această procedură, contestând decizia nr. 1711 din 02.11.2007 direct la instanța judecătorească, solicitând admiterea excepției inadmisibilității și respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Pe fondul cauzei intimata a arătat că acțiunea este nefondată deoarece în mod corect și legal cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, a avut în vedere prevederile pct. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Conform notei de constatare nr. 5165 din 02.11.2007 emisă de Direcția audit Intern și Control a S, s-a procedat la anularea deciziilor medicale de încadrare în grad de invaliditate de către medicul expert de la M - unitatea de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă care le-a emis.
Motivul pentru care s-a dispus anularea deciziilor medicale este acela că nu s-a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale, încălcându-se astfel prevederile art. 53-56 și art. 62-63 din Legea nr. 19/2000, prevederile art. 1-35, secțiunea C din Ordinul 340/2001, prevederile art. 4, art. 14 alin. 2 și art. 15 din HG 1229/2005, deoarece decizia medicală a fost emisă în baza unor documente și înscrisuri neconforme întocmite de către asistenta de la cabinetul de expertiză medicală; de asemenea, nu există o dovadă că petenta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
Intimata a arătat că în mod corect și legal, medicul expert, șef al Serviciului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă a procedat a soluționarea contestației formulate de petentă, deoarece în dosarul medical există documente neconforme, iar începând cu data de 14.11.2002 nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a beneficia de pensia de invaliditate.
S-a dispus astfel emiterea deciziei nr. 1711 din 02.11.2007 prin care s-au anulat deciziile medicale, fapt ce a atras și emiterea deciziei de încetare nr. - din 14.11.2007, decizie prin care s-a stabilit un prejudiciu de 10.157 lei. Față de toate acestea, s- solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.
În drept intimata a invocat dispozițiile Codului d e Procedură Civilă și ale Legii nr. 19/2000.
Întâmpinarea a fost urmată de decizia nr. 1711 din data de 02.11.2007, decizia nr. - din 14.11.2007, nota de constatare a CNPAS nr. 51651 din 02.11.2007.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 516 din 3 aprilie 2008 respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de intimata Casa Județeană de Pensii D, a admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D și a anulat decizia nr.1711/02.11.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond reținut următoarele:
Prin decizia nr. 1711 din 02.11.2007 s-au anulat toate deciziile medicale privind încadrarea într-un grad de invaliditate a contestatoarei, emise pe perioada anilor 2002 - 2005, nota de constatare nr. 51651 din 02.11.2007 emisă de Direcția Audit Intern și Control fiind elocventă, în sensul că s-a precizat că au fost încălcate prevederile art. 53-56 alin. 1 - 5, art. 92 alin. 1 lit. c din Legea nr. 19/2000, secțiunea C, pct. I și II din Ordinul 340/2001 al F, iar petenta nu s- prezentat la cabinetul de expertiză medicală în vederea expertizării și revizuirii medicale.
Prin întâmpinarea formulată unitatea intimată a invocat excepția inadmisibilității formulării acțiunii susținând că decizia trebuia contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la casa teritorială de pensii, însă așa cum s-a făcut dovada contestatoarea a precizat că nu a primit la timp decizia contestată, motiv pentru care tribunalul a respins această excepție.
S-a mai reținut că petiționara a prezentat acte medicale privitor la starea sănătății sale și a gradului de invaliditate, respectiv scrisori medicale, fișă de
consultație medicală, acte ce pot fi analizate la o eventuală verificare medicală la oficiul de expertiză medicală a capacității de muncă.
Potrivit competenței speciale de stabilire a pensiei de invaliditate, prevăzut de art. 53 și următoarele din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, unitatea intimată are dreptul de a stabili, în funcție de bolile de care suferă pensionarii, gradul de invaliditate și modificare, încetare ori suspendarea plății pensiei de invaliditate, în funcție de starea sănătății, în urma revizuirilor medicale la intervale de 6 - 12 luni.
Însă în lege nu se menționează dreptul unității intimate de a anula decizii de stabilire a capacității de muncă anterior emise ( pe perioada 2002 - 2005), întrucât această competență aparține numai instanței de judecată.
Chiar dacă în urma verificărilor efectuate de Direcția Audit Intern și Control s-ar fi descoperit anumite neconcordanțe și nerespectări ale termenelor de revizuire medicală, ori anumite fapte penale ale prepușilor unității intimate cu privire la stabilirea gradului de invaliditate, unitatea intimată nu avea abilitatea anulării în bloc a deciziilor de stabilire a capacității de muncă a petiționarei, câtă vreme nu face dovada culpei acesteia în stabilirea ori modificarea gradului de invaliditate.
Din actele depuse la dosar rezultă o culpă a unității intimate și a persoanelor care se ocupă cu stabilirea gradului de invaliditate, o neconcordanță și o lipsă de comunicare între compartimentele de evidență, control și cele medicale, așa încât, să asigure o evidență clară și o urmărire individuală a fiecărei persoane și a revizuirilor ce se impuneau.
A invoca răspunderea unei persoane - asistent social în cadrul cabinetului de expertiză medicală - persoană încadrată la unitatea intimată, înseamnă a susține propria turpitudine în apărarea intereselor sale, atitudine ce nu poate avea ca efect anularea unor decizii legale la data emiterii lor, de un oficiu ce nu are competență specială.
În concluzie, unitatea intimată nu avea abilitatea și competența legală de a anula decizii de stabilire a capacității de muncă a petiționarei în perioada 2002-2005, în baza unei note de constatare din 2007 și apoi a respinge contestația acesteia pe motiv de neprezentare la verificările medicale periodice prevăzute de lege.
Intimata nu făcut dovada neprezentării petiționarei la termenele de revizuire prevăzute de art. 62 din Legea nr. 19/2000, la dosar nefiind atașate asemenea acte.
Rezultă o atitudine pasivă a unității intimate în îndeplinirea sarcinilor impuse de art. 53 și următoarele din Legea nr. 19/2000, iar o faptă penală a unui prepus nu duce în mod direct la anularea unor decizii asupra capacității de muncă a unor persoane încadrate în diferite grade de invaliditate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod proc.civilă.
Recurenta a arătat că prima instanță în mod greșit a respins excepția inadmisibilității în raport de faptul că atacat decizia nr. 1711/02.11.2007 direct la instanța de judecată.
Pe fondul cauzei, a susținut recurenta, în mod greșit prima instanță a reținut ca temei legal al soluției disp. art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, întrucât în mod corect și legal, dispozițiile aplicabile sunt cele prevăzute de art. 41, cap. III, secțiunea din Ordinul menționat, care precizează că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS, ori în cauză au fost constatate erori, așa cum rezultă din Nota de constatare nr. 51551/02.11.2007
De asemenea, instanța anulat în mod nelegal decizia de încetare pensiei de invaliditate despre care recurenta a apreciat că fost emisă legal iar prima instanță nu motivat această anulare.
altă critică vizează reținerea, în mod eronat, de către instanță a faptului că reclamantul a depus alte acte medicale la precum și a împrejurării că era obligatorie consultarea B, legea instituind în acest sens numai o posibilitate consultării.
Pentru aceste considerente, s- solicitat admiterea recursului, modificarea în tot hotărârii și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii deciziilor emise de către recurentă ca fiind legale și temeinice.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că la data de 02.11.2007 recurenta a emis decizia 1711 prin care a anulat deciziile asupra capacității de muncă emise începând cu 2002 pentru intimată, cu motivarea că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege. În această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Fără să respecte termenul legal de exercitare a căii de atac a deciziei, la data de 14.11.2007, recurenta emite decizia nr. - prin care dispune încetarea plății de invaliditate începând cu 14.11.2002 și recuperarea de la intimată a sumei încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate în cuantum de 10157 RON, pentru perioada 01.12.2004 - 01.12.2007. În această decizie se menționează că reprezintă titlu executoriu și poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare la instanța competentă.
În aceste condiții, este de netăgăduit că dispozițiile art. 56 din Legea nr. 19/2000 nu au fost respectate chiar de către recurentă, care nu putea emite decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate decât după expirarea termenului de 30 de zile de contestare a deciziei de anulare asupra capacității de muncă.
Pentru aceste considerente nu se poate reține așa cum în mod greșit susține recurenta, că intimata nu a respectat procedura legală, neputându-se transfera culpa nerespectării legii de către recurentă, cu toate efectele pe care le-a produs, în sarcina contestatoarei.
Rezultă din actele dosarului că și în aceste condiții de nerespectare a dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 19/2000, contestatoarea a formulat contestație în legătură cu deciziile emise și în raport de această situație, excepția nu poate fi primită.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține:
Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatoarei, cu motivarea că
acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin. 3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Cu privire la faptul că intimata reclamantă nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Nu este întemeiat nici următorul motiv de recurs întrucât potrivit art. 56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și avizul acestuia este obligatoriu și rămâne definitiv, ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă textul conține o normă imperativă, consultarea acestui institut în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.
Referitor la motivul de recurs privind nemotivarea anulării deciziei de încetare plății pensiei de invaliditate, Curtea constată că și acesta este nefondat. Astfel în considerentele sentinței se arată că pârâta nu a urmat procedura legală în emiterea deciziilor, sens în care fost analizată această conduită în raport de dispozițiile Ordinului nr. 340/2001 precum și a art. 56 din Legea 19/2000, coroborarea acestor dispoziții ducând la concluzia că în mod corect decizia emisă de pârâtă fost anulată.
Față de aceste considerente, Curtea reține că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art. 312 Cod proc.civilă să îl respingă ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,str. - -, nr.1 A, județul D, împotriva sentinței civile nr. 516 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
- - - - - - - -
Fiind în concediu medical Fiind în concediu de
prezenta se semnează odihnă, prezenta se
de către președintele instanței semnează de către
președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored. /MD
2 ex./08.07.2008
Dosar fond - al Trib.
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
