Asigurări sociale. Decizia 1657/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1657
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 283/19.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentă consilier juridic, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul recurentei depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul respingerii în întregime a acțiunii ca nefondată pentru motivele expuse în cererea de recurs.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 283/19.03.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S; a dispus anularea deciziei nr. 94050/1.10.2008, a obligat pârâta să emită o nouă decizie pe seama reclamantului privind recalcularea pensiei, în care să utilizeze la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru munca depusă și a respins pretențiile reclamantului referitoare la plata diferenței de pensie dintre pensia cuvenită prin recalculare și cea efectiv încasată, cu începere de la data de 1.07.2005.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că dreptul la pensie al reclamantului pentru munca depusă și limită de vârstă s-a născut în temeiul deciziei de pensionare nr. 94050/26.10.1988, emisă în baza Legii nr. 3/1977, modificată și completată. Reclamantul a avut o vechime efectivă în grupa I de muncă de 22 ani, 6 luni și 8 zile.
Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 3/1977, stagiul complet de cotizare prevăzut pentru bărbați este de 30 de ani, însă prevederile art. 14 din această lege derogă de la dispozițiile art. 8, prevăzând un stagiu de cotizare de 20 de ani pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri de muncă încadrate în grupa I, iar reclamantul a lucrat peste 20 de ani în această grupă.
Tribunalul C-S a apreciat că în mod eronat pârâta și-a formulat apărările pe dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, deoarece reclamantul nu și-a întemeiat acțiunea pe aceste prevederi legale.
Prin recursul declarat, pârâta Casa Județeană de Pensii C-S a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că actul normativ, în baza căruia a fost emisă decizia a cărei anulare a fost dispusă prin sentința recurată, este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, care a reglementat procedura de acordare a unor punctaje suplimentare asiguraților care și-au desfășurat activitatea în grupa I și II de muncă.
Instanța de fond a încălcat prevederile art. I și art. II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
Prin decizia de pensionare contestată s-a prevăzut acordarea unui număr suplimentar de puncte pensionarilor care au prestat muncă în grupele I sau II, iar dispozițiile sale sunt aplicabile cu începere de la 1.10.2008.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008 nu vizează acțiunea de evaluare a pensiei prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 și nici pe cea de recalculare a pensiei prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, astfel încât prevederile acestor acte normative coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 3/1977, abrogată prin Legea nr. 19/2000, nu sunt aplicabile în speță, cum greșit a reținut Tribunalul C-
Reținând că reclamantul a invocat ca temei de drept al acțiunii alte dispoziții decât cele cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, prima instanță a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 raportate la dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Reclamantul intimat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a motivat hotărârea prin raportare la prevederile legale în materie de recalculare a pensiilor și a interpretat corect decizia supusă judecății, întrucât a admis acțiunea doar de la data prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, iar nu retroactiv. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008 completează legislația în materie de recalculare a pensiilor, astfel încât, în speță, sunt incidente prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 și ale Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, în speță, drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis în anul 1988, pentru munca depusă și limită de vârstă, prin acțiunea pendinte reclamantul înțelegând să conteste decizia de pensionare nr. 94050/1.10.2008.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, în baza căreia a fost emisă decizia contestată, modifică și completează Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii. Ea nu vizează acțiunea de evaluare a pensiei prevăzută de nr.HG 1550/2004 și nici pe cea de recalculare prevăzută de nr.OUG 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cum greșit a interpretat tribunalul.
Această ordonanță a reglementat procedura de acordare a unor punctaje suplimentare asiguraților care și-au desfășurat activitatea în grupa I și II de muncă. Art. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, în forma de la data intrării în vigoare a ordonanței, prevedea că: "upă articolul 781din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 782, cu următorul cuprins: asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă;
b) 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă".
Potrivit art. II lit.a din același act normativ, "revederile p. art. 782din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special".
Hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, întrucât deși instanța a reținut corect că decizia contestată a fost emisă în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008 și produce efecte de la 1.10.2008, totuși se ignoră dispozițiile art. I și art. II lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
În consecință, prin utilizarea stagiului complet de cotizare de 30 de ani la calculul pensiei reclamantului prin decizia contestată, recurenta nu a procedat la modificarea în vreun fel a datelor ce au condus la stabilirea drepturilor inițiale de pensie ale reclamantului, ci a respectat întocmai prevederile art. I și art. II lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
Față de cele ce preced, cum tribunalul a interpretat greșit dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul art. 312 alin. 1 - alin. 3 Cod procedură civilă, se va admite recursul pârâtei ca fiind fondat și se va modifica în parte sentința civilă recurată, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 283/19.03.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că:
Respinge în întregime acțiunea civilă formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C-
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /11.11. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./11.11. 2009
Prim inst.: A și
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
