Asigurări sociale. Decizia 1654/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1654
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 384/10.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentă consilier juridic și avocat pentru intimat.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul recurentei depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică, iar reprezentanta intimatului depune împuternicire avocațială, chitanța privind plata onorariului de avocat, deciziile de pensionare nr. 96242/14.11.2007, emise de pârâtă, și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată pentru motivele expuse în cererea de recurs.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 284/10.04.2009, Tribunalul C-S a admis, cu opinia separată a d-nei judecător, acțiunea civilă formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S, a anulat decizia nr. 96242/1.10.2008, emisă de către pârâtă, și a obligat pârâta să emită pe numele reclamantului o nouă decizie de pensionare cu valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, precum și să plătească reclamantului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. 96242/01.10.2008, a fost recalculată pensia reclamantului, în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, utilizându-se la calculul pensiei stagiul de cotizare concret de 30 de ani.
Reclamantul a fost pensionat la data de 01.04.1989, drepturile sale de pensie fiind stabilite conform Legii nr. 3/1977. La data pensionării, pârâta a reținut că reclamantul avea un stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă de 20 de ani 6 luni și 19 zile.
Din coroborarea dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cu cele ale art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 rezultă că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare ce va fi utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi de 20 de ani, respectiv cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, care derogă de la dispozițiile art. 8 din aceeași lege.
În speță, dreptul de pensie al reclamantului s-a deschis la data de 01.04.1989, drepturile sale de pensie fiind stabilite, inițial, prin decizia de pensionare nr. 96242/14.06.1989.
Astfel, stagiul de cotizare ce trebuia utilizat de către pârâtă la determinarea punctajului mediu anual cuvenit reclamantului este de 20 de ani, potrivit art. 14 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 3/1977, iar nu de 30 de ani, cum a stabilit din eroare pârâta, ca urmare a luării în considerare a prevederilor art. 8 din același act normativ.
De altfel, soluționând recursul în interesul legii, declarat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 40/22.09.2008, că dispozițiile art. 77 alin.2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, cum este și cazul reclamantului, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Instanța de fond a conchis că reclamantul este îndreptățit ca, la determinarea punctajului său mediu anual, să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani. un stagiu complet de cotizare de 30 de ani pentru recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, recalculare efectuată prin decizia contestată, pârâta a încălcat prevederile legale în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1550/2004 privind operațiunile de evaluare în vederea recalculării pensiilor în sistemul public stabilite de fostul sistem al asigurărilor sociale de stat precum și obiectivele prioritare avute în vedere la emiterea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.100/2008 pentru completarea Legii nr.19/2000, respectiv înlăturarea inechităților apărute între persoanele care au desfășurat activitate în fostele grupe I sau/și II de muncă, în ceea ce privește cuantumul pensiilor, deoarece la determinarea punctajului mediu anual acestea sunt dezavantajate, iar operațiunea de recalculare a pensiilor a avut drept scop aplicarea acelorași principii sub aspectul modalității de calcul al punctajului mediu anual, respectiv cele din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Opinia separată a fost în sensul respingerii acțiunii reclamantului, arătându-se că nu poate fi reținut un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cum solicită reclamantul, în condițiile în care, la perioada de timp desfășurată în grupele I și II de muncă se adaugă, în puterea legii, perioada de timp menționată în art. 14 din Legea nr. 3/1977, iar dispozițiile art. 782din Legea nr. 19/2000, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, se aplică asiguraților care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, și au realizat un stagiu complet de cotizare legal de 30 de ani.
Prin recursul declarat, pârâta Casa Județeană de Pensii C-S a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că actul normativ, în baza căruia a fost emisă decizia a cărei anulare a fost dispusă prin sentința recurată, este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, care a reglementat procedura de acordare a unor punctaje suplimentare asiguraților care și-au desfășurat activitatea în grupa I și II de muncă.
Instanța de fond a încălcat prevederile art. I și art. II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
Prin decizia de pensionare contestată s-a prevăzut acordarea unui număr suplimentar de puncte pensionarilor care au prestat muncă în grupele I sau II, iar dispozițiile sale sunt aplicabile cu începere de la 1.10.2008.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008 nu vizează acțiunea de evaluare a pensiei prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 și nici pe cea de recalculare a pensiei prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, astfel încât prevederile acestor acte normative coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 3/1977, abrogată prin Legea nr. 19/2000, nu sunt aplicabile în speță, cum greșit a reținut Tribunalul C-
Totodată, se susține că instanța de fond a interpretat greșit decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât aceasta nu are relevanță în cauză, deoarece nu se referă la prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, respectiv art. 782din Legea nr. 19/2000, și nici la durata concretă a stagiului complet de cotizare ce trebuie avut în vedere la calculul punctajului mediu anual al pensionarilor care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I sau II de muncă, potrivit legislației anterioare.
Reținând că reclamantul a invocat ca temei de drept al acțiunii alte dispoziții decât cele cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, prima instanță a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Recurenta a solicitat instanței ca, în situația în care va aprecia că motivele de recurs sunt nefondate, să dispună reducerea onorariului avocatului părții adverse, conform art. 274 alin. 3 și art. 276 Cod procedură civilă, întrucât, la redactarea cererii de chemare în judecată, avocatul a utilizat un model tipizat redactat pe calculator, motivele de fapt și de drept invocate fiind aceleași cu cele din alte cauze similare, la care a participat.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 raportate la dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Reclamantul intimat a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că hotărârea atacată este temeinică și legală, iar motivele de recurs, invocate de către recurentă, nu sunt incidente în cauză.
Prima instanță a reținut corect, pe baza probelor administrate în cauză, atât starea de fapt, cât și starea de drept existentă, a interpretat corect actul juridic dedus judecății și a făcut o justă aplicare a prevederilor legale aplicabile în speță, considerentele hotărârii recurate nefiind contradictorii sau străine de natura pricinii.
Astfel, a apreciat corect că, potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, care derogă de la prevederile art. 8 din aceeași lege, stagiul complet de cotizare în cazul reclamantului este de 20 de ani, corespunzător perioadei în care a prestat activitate în grupa I de muncă, iar nu de 30 de ani cum a reținut pârâta.
Totodată, a reținut corect că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. I alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, deoarece reclamantul s-a pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, astfel încât intră sub incidența prevederilor art. II lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, dat fiind și dispozitivul sentinței civile nr. 405/28.03.2007 a Tribunalului C-S, rămasă irevocabilă. Potrivit acestei hotărâri judecătorești, stagiul complet de cotizare, în cazul reclamantului, este de 20 de ani.
Opinia separată, formulată de către doamna judecător, nu este corectă și legală, deoarece nu a avut în vedere ansamblul de dispoziții legale aplicabile în speță și a ignorat sentința civilă nr. 405/28.03.2007 a Tribunalului C-
Intimata a solicitat respingerea cererii recurentei de reducere a onorariului de avocat, perceput pentru asistarea reclamantului în fața primei instanțe, arătând că el a fost negociat și stabilit cu respectarea prevederilor art. 132 - 134 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, în funcție de dificultatea și complexitatea cauzei, astfel încât nu este prea mare și nejustificat.
În drept, se invocă dispozițiile art. 115-118, art. 274 și art. 308 Cod procedură civilă.
La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri: deciziile de pensionare nr. 96242/14.11.2007, emise de pârâtă în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19/2007 și Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2004, precum și buletinul de calcul nr. 96242/15.05.2005, emis de pârâtă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat în parte pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, în speță, drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis în anul 1989, conform deciziei de pensionare pentru munca depusă și limită de vârstă nr. 96242/10.05.1989.
Prin acțiunea pendinte, reclamantul a contestat decizia de pensionare nr. 96242/1.10.2008, emisă în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, dată pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a reglementat procedura de acordare a unor punctaje suplimentare asiguraților care și-au desfășurat activitatea în grupa I și II de muncă.
Art. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, în forma de la data intrării în vigoare a ordonanței, prevedea că: "upă articolul 781din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 782, cu următorul cuprins: asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă;
b) 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă".
Potrivit art. II lit.a din același act normativ, "revederile p. art. 782din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special".
Prin urmare, dispozițiile art. I alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, nu sunt aplicabile reclamantului, deoarece, prin sentința civilă nr. 405/28.03.2007 a Tribunalului C-S, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2724/16.09.2008 a Curții de Apel Timișoara, s-a dispus obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei reclamantului cu utilizarea, pentru determinarea punctajului mediu anual al acestuia, a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Având în vedere dispozițiile art. II lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008 și puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 405/28.03.2007 a Tribunalului C-S, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2724/16.09.2008 a Curții de Apel Timișoara, Curtea apreciază că instanța de fond a dispus în mod legal și temeinic anularea deciziei de pensionare contestată de către reclamant, în condițiile în care reclamantului nu-i sunt aplicabile prevederile art. I alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, în temeiul cărora a fost emisă această decizie de pensionare.
Totuși, instanța de fond a dispus în mod greșit obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare pe seama reclamantului cu valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, atâta timp cât aceasta a fost obligată la emiterea unei astfel de decizii prin sentința civilă nr. 405/28.03.2007 a Tribunalului C-S, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2724/16.09.2008 a Curții de Apel Timișoara, iar decizia nr. 96242/1.10.2008, emisă cu nerespectarea acestor hotărâri judecătorești, a fost anulată. Astfel, reclamantul nu justifică interesul său în admiterea unui asemenea capăt de cerere.
Cu privire la onorariul de avocat avansat de reclamant în fața primei instanțe, Curtea constată că el nu este disproporționat de mare în raport cu serviciile apărătorului ales al reclamantului și în contextul în care cererea de chemare în judecată a fost amplu argumentată, atât în fapt cât și în drept.
Având în vedere considerentele expuse anterior și dispozițiile art. 312 alin. 1 - alin. 3 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul pârâtei este întemeiat doar în parte, astfel încât îl va admite și va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul că va respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare în favoarea reclamantei cu valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, ca fiind lipsit de interes, urmând a menține în rest dispozițiile hotărârii recurate, ca fiind legale și temeinice.
Față de prevederile art. 274 Cod procedură civilă și de soluția pronunțată în cauză, instanța nu va acorda intimatului cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu de avocat, deoarece a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 384/10.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare în favoarea reclamantei cu valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /12.11. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./12.11. 2009
Prim inst.:,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
