Asigurări sociale. Decizia 275/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.275
Ședința publică din data de 13 februarie 2009
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Dan Andrei Enescu Vera
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1705 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în Târgoviște, Calea Câmpulung, 6,.35,.B,.10, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic, potrivit delegației depusă la dosar, iar pentru intimata-contestatoare, avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit contractului de asistență juridică nr.23/2009.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Consilier juridic, pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D și avocat pentru intimata-contestatoare declară că nu mai au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic solicită admiterea recursului potrivit motivelor detaliate pe larg în conținutul cererii promovate, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii cu consecința menținerii deciziilor emise de către instituția pe care o reprezintă ca fiind legale și temeinice.
Având cuvântul în fond pentru intimata-contestatoare, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond. Precizează că dispozițiile art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001 stabilesc că decizia emisă de Oficiul de expertizare ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de soluționare. În cuprinsul deciziei se face referire la lipsa actelor medicale, dar nu este culpa intimatei că acestea lipsesc. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, potrivit chitanței ce o depune la dosar.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea deciziei nr. -/4.05.2007 emisă de intimată.
În motivarea contestației, s-a arătat că prin decizia nr. 370/25.07.2000 contestatoarea a fost pensionată pentru pierderea capacității de muncă, anterior acestei date contestatoarea fiind spitalizată în repetate rânduri și diagnosticată cu diferite boli.
A mai susținut contestatoarea că prin decizia de anulare nr. 508/2007, avută în vedere la emiterea deciziei nr. -/4.05.2007 și care a fost eliberată fără chemarea contestatoarei la comisie, nu s-a dispus și anularea deciziei emisă în anul 2006, drept pentru care Casa Județeană de Pensii nu putea să dispună restituirea sumei aferente perioadei iulie 2006-1.05.2007.
De asemenea, s-a arătat că prin decizia nr. -/2007 s-a dispus încetarea plății pensiei și restituirea sumei de 8229 lei încasată necuvenit pe perioada 1.05.2004-1.05.2007, iar din cuprinsul deciziei nr.508/27.04.2007 nu rezultă motivul legal și real pentru care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă eliberate contestatoarei, care a respectat prevederile legale, actele medicale ale acesteia nefiind contestate sau anulate.
În drept, au fost invocate disp.art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Pe parcursul procesului, contestatoarea și-a completat cererea solicitând și anularea deciziei nr. 508/27.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă și adresei nr. 1822/3.09.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, precum și repunerea părților în situația anterioară, cu obligarea intimatei de a-i achita retroactiv drepturile.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației motivat de faptul că petenta nu a respectat prevederile art. 56 alin.2 din Legea 19/2000, și anume contestarea deciziei în termen de 30 de zile de la comunicare la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, iar ulterior, la instanța de judecată, astfel că decizia de anulare a deciziilor medicale a rămas definitivă.S-a mai susținut că decizia medicală a fost emisă în baza unor documente și înscrisuri neconforme, întocmite de către asistenta de la cabinetul de expertiză medicală și în lipsa unei dovezi că petenta s-a prezentat, personal, la termenele de revizuire.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1705 din 23.10.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația precizată și a anulat decizia nr. -/4.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, precum și adresa nr.508/27.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă și adresa nr. 1822/3.09.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă D.
Prin aceeași sentință, s-a dispus repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziilor și obligarea intimatei la plata drepturilor de pensie cuvenite, intimata fiind obligată și la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin decizia nr. 508/27.04.2007, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise contestatoarei, expres indicate, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, iar prin decizia nr.-/4.05.2007 intimata a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 8229 lei, cu motivarea că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
S- mai reținut că petenta a atacat decizia privind anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, iar prin adresa nr. 1822/3.09.2007 i s-a respins contestația, rămânând valabilă decizia M nr.508/27.04.2007.
De asemenea, s-a arătat că a fost efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul medical M de către Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control și s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute, iar în prezent s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, numita, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată.
Totodată, nu s-a pronunțat instanța penală în legătură cu existența unor infracțiuni de fals și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grad de invaliditate pe acest motiv, astfel că s-a concluzionat că anularea acestor decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de intimată împotriva salariatei este nelegală.
Tribunalul a mai reținut că anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare".
Prin urmare, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, s-a arătat că se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Prima instanță a concluzionat că se desprinde culpa intimatei, care a invocat drept motive ale încetării pensiei și ale recuperării sumei de 8229 lei propriile-i greșeli în aplicarea prevederilor legale și în gestionarea documentelor medicale și nu ale petentei, care nu are obligația dovedirii împrejurărilor prezentării la toate termenele de revizuire și a depunerii la acele termene a documentelor medicale.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata-contestatoare a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimata-contestatoare la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-o pe intimată.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-contestatoare nu a depus la dosar întâmpinare cu privire la recursul formulat, însă reprezentată fiind în instanță, la termenul din 13.02.2009, de apărător ales, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.508/27.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, expres enumerate în cuprinsul acesteia, reținându-se că acestea au fost eliberate fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
La numai câteva zile de la emiterea deciziei nr. 508/27.04.2007 și fără a se aștepta ca această decizie să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de contestare, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia nr.-/4.05.2007, prin care, având în vedere decizia de anulare nr. 508/27.04.2007, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatei-contestatoare și recuperarea sumei de 8229lei de la aceasta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 1.05.2004 - 1.05.2007.
În cuprinsul deciziei nr. 508/27.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.-/4.05.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr.1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Controlul consemnat în nota de constatare nr.19184/26.04.2007 invocată de recurentă, a fost efectuat de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, în baza HG nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist deși atât din cuprinsul notei de constatare, cât și din conținutul adresei nr.1822/03.09.2007, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziilor asupra capacității de muncă.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
În temeiul disp.art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată reprezentând onorariu avocat suportat de intimată în recurs, potrivit chitanței doveditoare nr.6/13.02.2009 depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-A, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1705 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în Târgoviște, Calea Câmpulung, 6,.35,.B,.10, județul
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 februarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Dan Andrei Enescu Vera
- - --- - -- -
fiind în concediu odihnă
prezenta se semnează de
președintele instanței
Grefier
-
/VS
2 ex./10.03.2009
f--Trib.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Dan Andrei Enescu Vera
