Cerere recalculare pensie. Decizia 115/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 115/R/2010
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2546 din 1 octombrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 14 decembrie 2009, reclamantul a înregistrat la dosar o completare la recursul declarat, iar la data de 15 ianuarie 2010 pârâta intimată a transmis la dosar ultima decizie de recalculare a pensiei și adresa de depunere a adeverinței nr. 119/2009 din 23.02.2009.
Având în vedere că părțile au solicitat judecata în condițiile art. 242.proc.civ. Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2546 din 1 octombrie 2009, Tribunalul Cluja admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant începând cu data de 01.07.2009, cu luarea în calcul a adeverinței nr.119/09.02.2009 emisă de B
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 05.06.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C și a solicitat obligarea acesteia să-i emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare și a veniturilor menționate în adeverința nr. 119/09.02.2009 emisă de B M, începând cu data de 19.03.2001.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că în perioada 16.12.2974-06.11.1989 a desfășurat activitate după sistemul acord global, realizând venituri cu caracter permanent dovedite cu adeverință și că pârâta a refuzat să le ia în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului motivând că formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Conform adeverinței nr. 119/09.02.2009 eliberată de B M, în perioada ianuarie 1976-decembrie 1989, reclamantul a desfășurat activitate după sistemul acord global și a realizat venituri cu caracter permanent pe bază de contracte conform Legii 57/1974, a Legii nr. 2/1983 și a Ordinului Ministrului Minelor nr. 419/04.04.1981. Pentru aceste câștiguri s-au plătit contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat și nu au fost luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Potrivit prevederilor art. 78 alin.4 din Legea 19/2000, punctajului asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În lumina acestor prevederi legale, cererea reclamantul a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea sentinței în sensul că reclacularea pensiei lui, cu considerarea sporurilor depuse și acceptate de Tribunalul Cluj, să se facă începând cu data de 01.12.2005, dată când i-a fost recalculată pensia.
Recurentul arată că nr.OUG 4/2005, prin art.7 alin.5, prevede: "cererile prevăzute la alin.3 se soluționează în intervalul prevăzut la art.86 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la art.95 și 169 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilite potrivit art.3 cu respectarea termenului general de prescripție". Termenul general de prescripție conform Legii 19/2000 este de 3 ani; acest termen de prescripție a fost modificat la 5 ani, conform Legii 262/2008 conform art.1 alin.6.
În susținerea recursului său, reclamantul face referire la cazurile colegilor săi, și. În cazul lui, prin sentința civilă nr.2308/04.12.2007, Tribunalul București îi dă câștig de cauză, obligând Casa Județeană de Pensii B să-i ia în considerare sporurile din adeverințe, iar recalcularea pensiei cu luarea în considerare a sporurilor să se facă cu data de 01.09.2005.
Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr.1003/R/01.04.2008, a respins recursul.
În cazul lui, Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr.2303/04.12.2008, îi admite acțiunea, obligând pârâta Casa Județeană de Pensii C să-i emită o nouă decizie de recalculare a pensiei, începând cu data de 01.10.2008.
Curtea de Apel Cluja respins recursul formulat de Casa Județeană de Pensii C și a admis recursul reclamantului, dispunând recalcularea cu începere de la data de 01.09.2005.
Împotriva aceleiași hotărâri a mai declarat recurs și Casa Județeană de Pensii C solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta arată că potrivit pct.VI al nr.OUG4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001:
● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale."
Potrivit art.164 al Legii nr.19/2000 - legea după principiile căreia s-a făcut recalcularea pensiilor - La determinarea punctajului anual, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977, până la data de 1 ianuarie 1991.
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Așadar, pârâta a luat în calcul salariile brute din carnet, iar salariile brute nu sunt și venituri brute.
Ordinul nr.680/2007, care stabilește că baza contributivă la pensie poate fi venitul brut - fără a se limita la sporurile permanente - a intrat în vigoare la 01.08.2007, așadar nu putea guverna situațiile din adeverință, care au avut loc în anii respectivi, 1976-1989. Numai de la această dată baza de calcul este venitul brut și nu salariul brut. Înainte, textul incident era articolul 164 din legea mai sus expusă.
Dacă instanța consideră că modul corect de luare în calcul este exact suma realizată lunar, deoarece salarizarea în acord presupunea ca persoana să fie plătită proporțional cu munca realizată, se subliniază că pe multe luni salariul nu este evidențiat. De exemplu 01, 03, 05-07.1977 etc. Dacă este să fie luată în calcul adeverința așa cum este aceasta, rezultă că lunile respective nu constituie vechime, deoarece lipsește elementul de bază al contractului de muncă - "salariul".
Solicită recurenta ca instanța să dea soluționare convingătoare situației create prin cele două dovezi de muncă ce se contrazic: carnetul de muncă și adeverința nr.119/2009.
Pârâta-recurentă arată că dacă ar fi să admită că în carnetul de muncă nu a fost consemnată realitatea sumelor primite de reclamant, atunci trebuie să înlăture total din calculul ei această dovadă. În acest caz trebuie ca fiecare salariu să fie consemnat în adeverință.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul-recurent arată că acțiunea sa în instanță se bazează pe prevederile nr.OUG 4/2005, devenită Legea 78/2005, mai precis pe dispozițiile art.4 alin.2 din această lege și pe prevederile Legii 262/2008.
Prin precizarea la întâmpinare, reclamantul-recurent arată că CJP C, în întâmpinarea depusă, face apologia unor prevederi ale legilor de recalculare a pensiilor care nu au legătură cu acțiunea sa.
Conform mențiunilor din adeverința eliberată, aceste venituri au avut caracter permanent, pentru acestea s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat. Aceste venituri se impun a fi valorificate având în vedere art.2 alin.1 din nr.OUG 4/2005, conform cărora recalcularea pensiilor se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr.19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului instituit de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
De asemenea, potrivit art.78 alin.4 din Legea 19/2000, punctajul stabilit conform alin.1 și 2 se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Mai mult, punctul 7 al Cap. A "contribuția de asigurări sociale" din Ordinul nr.680/01.07.2007 definește sintagma de "venitul brut realizat lunar", ea incluzând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.
Apoi, acțiunea reclamantului se referă la sporurile permanente conform Legii 57/1974 și se referă la perioada 1976-1989, și nu după anul 1992 cum se referă în recursul său pârâta.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul reclamantului este întemeiat.
Prin Legea nr. 262/2008, au fost modificate alineatele (5) și (6) ale articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, astfel încât unctajul p. mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de nr.OUG 4/2005, precum și cuantumul pensiei cuvenit pot fi modificate la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii. Doar pentru persoanele care depun cererea prevăzută la alin. (3) după 5 ani de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, noile drepturi recalculate se acordă potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În speță, reclamantul a înregistrat cererea sa de luare în considerare la calcularea pensiei a adeverinței în 23 februarie 2009, așa cum reiese din copia cererii, depusă în recurs de pârâtă (fila 51 dosar), prin urmare, în conformitate cu dispozițiile legale mai sus citate, reclamantului i se cuvin drepturile de pensie recalculate cu luarea în considerare a veniturilor din adeverință începând cu data de 23 februarie a anului 2006, adică mergând în urmă cu trei ani (termenul general de prescripție, conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă) de la data înregistrării cererii la Casa Județeană de Pensii Se are în vedere că recalcularea pensiei reclamantului s-a făcut la 01.12.2005, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 6 din nr.OUG 4/2005. Pentru a reține această dată a recalculării, Curtea s-a raportat la împrejurarea că pârâta nu a contestat această dată, indicată de reclamantul recurent în cererea de recurs, refuzând totodată să comunice decizia de recalculare a pensiei reclamantului, așa cum s-a solicitat de către instanța de recurs, situație în care afirmația reclamantului referitoare la data recalculării pensiei sale apare ca îndestulător probată, față de prevederile art. 174 Cod proc.civ.
Ca atare, apare ca întemeiat recursul reclamantului, urmând a fi admis prin raportare la art. 304 pct. 9 și art. 312 alin.1 și 3.proc.civ. cu consecința modificării sentinței atacate în sensul obligării pârâtei să ia în calcul la stabilirea punctajul mediu anual și a cuantumului pensiei a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 119/09.02.2009 eliberată de BMî ncepând cu data de 23.02.2006.
Nu se poate acorda recalcularea pensiei cu luarea în considerare a aces- adeverințe de la data de 01.12.2005, așa cum a solicitat reclamantul recurent, față de împrejurarea că depunerea cererii sale la pârâtă nu s-a realizat înăuntrul termenului de 3 ani de la data recalculării, deci până la data de 01.12.2008, ci, așa cum s-a arătat mai sus, la data de 23.02.2009, or, prin raportare la textele legale citate mai sus, drepturile rezultate se pot acorda doar "cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii", deci mergând înapoi cu trei ani de la data depunerii cererii.
Stipularea acordării drepturilor astfel stabilite "de la data plății drepturi-lor recalculate" s-a făcut doar în considerarea cererilor depuse într-un termen mai mic de 3 ani după recalculare, așa cum a fost situația în cele două cazuri de speță prezentate de reclamantul recurent în cererea de recurs, ceea ce nu este cazul în privința sa.
Recursul pârâtei este neîntemeiat.
Adeverința nr. 119/09.02.2009 eliberată de B M, cuprinde veniturile realizate după sistemul acord global de către reclamant.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale "b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; - e) contributivi-tății, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Faptul că art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 stipulează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991 ) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă", iar la alin. 3 se statuează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare" și că art. 10 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că "retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate", nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat". Or, în mod evident, în înțele-sul sintagmei de "câștig brut" se includ și sporul pentru muncă în acord, chiar dacă nu a avut caracter permanent.
Aceleași considerente sunt valabile și în raport de invocatele prevederi ale pct.VI al nr.OUG 4/2005, prevalând, în concepția Curții, principiul contributivității și al egalității, ce trebuie să asigure o corespunzătoare reflectare în calculul pensiei a întregului venit realizat de salariat, în raport de care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale". Chiar dacă, în mod evident, așa cum arată și recurenta, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Este lipsit de legătură cu cauza argumentul de final al recurentei, anume, că pe lunile ce nu sunt reflectate în adeverință, și deci pentru care nu s-a plătit sporul pentru munca în acord, ar trebui să se înlăture din calculul pensiei salariul tarifar menționat în cartea de muncă și să se scadă din vechime.
Cererea astfel formulată de recurentă nu poate fi primită, în condițiile în care aceasta nu a sesizat instanța cu o cerere reconvențională având un atare obiect, iar în recurs, cererile noi sunt inadmisibile potrivit art. 294 coroborat cu art. 316.proc.civ.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2546 din 01.10.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant începând cu data de 23.02.2006.
Menține restul dispozițiilor sentinței
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, - - - - - -
GREFIER,
Red.T/.
4 ex./29.01.2010
Jud.fond: și
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana
