Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 122/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.122/AS

Ședința publică din 02 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Maria Apostol

JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,- C, județul C, împotriva sentinței civile nr.128 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M,-, -.6,.C,.48, județul C, având ca obiect contestație decizie pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na consilier juridic în baza delegației nr. 1582/01.09.2008 depusă la dosar, iar pentru intimatul reclamant se prezintă d-na avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. -/25.08.2008, depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.

Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.

În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare la data de 28.09.2008, prin serviciul registratură al instanței, care a fost comunicată recurentei pârâte la aceeași dată.

După referatul grefierului de ședință;

Întrebate fiind părțile, acestea declară că nu mai au alte acte de depus sau cereri de formulat.

Instanța luând act de declarația acestora că în cauză nu mai sunt alte acte de depus sau cereri de formulat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei pârâte având cuvântul susține că în mod greșit instanța de fond a obligat C la anularea deciziei de pensionare și acordarea reclamantului pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă începând cu data de 17.03.2006, atâta timp din analiza documentelor aflate la dosarul administrativ reclamantul nu îndeplinea condițiile de stabilire a dreptului de pensie. Totodată reclamantul a contestat decizia din 5.04.2007 privind acordarea pensiei pentru limita de vârstă și nu decizia de respingere din 23.10.2006.

Pentru considerentele mai sus expuse, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și constatarea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca nelegală și netemeinică.

Apărătorul intimatului reclamant având cuvântul, susține că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, deoarece reclamantul a depus cerere la. C la data de 17 martie 2006, și nu este vina lui că salariații acestei instituții au calificat-o greșit - pensie parțial anticipată - în loc de pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă.

Recurenta afirmă că reclamantul a contestat decizia din 5 aprilie 2007 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și nu decizia de respingere din 23.10.2006 - este evident din moment ce s-a soluționat o cerere care nu a fost formulată de reclamant, interesul acestuia era să conteste decizia de pensionare în ce privește data de la care i s-a stabilit dreptul de pensie.

Solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de Casa Județeană de Pensii C, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată (în dovedire depus chitanța seria - nr.-/25.08.2008).

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr. -/05.04.2007 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, sub aspectul datei la care a fost pus în drepturi.

În motivare a arătat că dosarul a fost depus la Casa Județeană de Pensii C de către Biroul resurse umane al Șantierului Naval C la data de 17.03.2006 cu nr. 31780 iar punerea în drepturi s-a făcut cu data de 31.10.2006.

Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea acțiunii. Pârâta a arătat că, într-adevăr, la data de 17.03.2006 reclamantul a depus la Casa Județeană de Pensii C cererea cu nr. 31780 pentru acordarea pensiei parțiale anticipate, cerere respinsă prin decizia 31780/23.10.2006 întrucât nu erau îndeplinite condițiile.

Pârâta a arătat că reclamantul nu a contestat decizia indicată anterior iar la data de la 31.10.2006 a formulat o altă cerere nr. 36166 pentru acordarea pensiei pentru muncă și limită de vârstă iar prin decizia -/05.04.2007 s-a admis cererea dar s-a dispus plata drepturilor începând cu data de 31.10.2006, data înregistrării cererii.

La data de 10.10.2007 reclamantul a formulat o cerere modificatoare a acțiunii în care a reiterat criticile invocate în ședință publică în data de 13.06.2007 în sensul că la stabilirea pensiei nu s-a avut în vedere sporul acordat de Ap. sporul de vechime de 25% și nici sporul suplimentar de 1% pentru depășirea stagiului de cotizare.

La data de 12.03.2008 reclamantul a mai depus o nouă cerere precizatoare în care a solicitat "reparația din punct de vedere financiar".

Neîndeplinind condițiile art.132 Cod procedură civilă și față de opoziția pârâtei prin reprezentant instanța a respins la termenul din 26.03.208 ultima cerere de modificare a acțiunii.

Prin sentința civilă nr.128 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:

Pârâta a recunoscut că reclamantul a depus la data de 17.03.2006 cererea înregistrată sub nr.31780 pentru acordarea pensiei, susținând însă, spre deosebire de reclamant, că prin aceasta se solicita acordarea pensiei anticipate parțiale.

Reclamantul a depus o copie a acestei cereri al cărei conținut nu a fost contestat de reclamantă.

Cererea se prezintă sub forma unui formular tipizat completat de petent, care în antet are înscrisă formularea "Cerere pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă/ pensie anticipată/ pensie anticipată parțială".

Dintre cele trei opțiuni, opțiunile "pensie anticipată" și "pensie anticipată parțială" sunt barate în timp ce opțiunea "pensie pentru limită de vârstă" nu este barată.

Prin urmare, Tribunalul a reținut, contrar celor susținute de pârâtă, prin cererea nr. 31870/17.03.2006 reclamantul a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

S-a stabilit astfel, că prin decizia nr.31780/23.10.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii C s-a soluționat o cerere care nu exista, adică o cerere de pensie anticipată parțială care nu fusese formulată de reclamant, astfel încât nu are valoare juridică.

Prin decizia nr. -/05.04.2007 s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului începând cu data de 31.10.2006, având în vedere o cerere ulterioară, respectiv cererea nr. 36166/31.10.2006.

Deși pârâta susține că la data de 17.03.2006 reclamantul nu îndeplinea condițiile pentru a beneficia de pensia anticipată parțială, la data de 31.10.2006 (astfel cum rezultă din decizia contestată) acesta îndeplinea, după numai 7 luni și 14 zile, chiar condițiile pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.

Pârâta recunoaște reclamantului un stagiu de cotizare complet de 30 de ani și 11 luni și un stagiu total de 45 ani, 2 luni și 12 zile, prin urmare reclamantul îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și cu 7 luni și 2 săptămâni anterior, față de împrejurarea că în aceeași decizie se reține un stagiu asimilat de numai 1 an, 3 luni și 15 zile.

Din copia carnetului de muncă rezultă că reclamantul este născut la data de 19.08.1954 astfel încât la data cererii din 17.03.2006 avea vârsta de 51 de ani, 6 luni și 28 de zile și a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare 12 luni pentru cei 11 ani și 6 luni de muncă în grupa I și II.

Față de aspecte reținute, prima instanță a apreciat că pârâta trebuia să acorde reclamantului pensia încă din data de 17.03.2006.

Cu privire la determinarea pensiei, instanța raportându-se la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert a stabilit că sporul de vechime a fost inclus în suma contributivă pentru perioada 01.04.2001 - 01.03.2006, sporul Ap.N a fost inclus în suma contributivă pentru perioada 01.11.1979 - 01.06.1994.

În legătură cu suplimentarea pensiei cu 1% expertul a arătat că numai pensionarii care au atins vârsta standard de pensionare beneficiază de acest spor, iar această concluzie este în acord cu art.78 al.8 din Legea nr. 19/2000.Cu această motivare, prima instanță a anulat decizia de pensie numai în ceea ce privește data de la care se stabilește dreptul de pensie dar nu și punctajul, și a fost obligată pârâta să acorde pensia deja stabilită, dar începând cu data primei cereri - 17.03.2006, aceasta implicând acordarea retroactivă, începând cu 17.03.2006, a drepturilor restante.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii care a formulat următoarele critici:

- In mod greșit instanța a anulat decizia de pensionare și a obligat Casa de pensii la plata pensiei începând cu data de 17.03.2006, deoarece la acea data reclamantul nu îndeplinea condițiile pentru pensie de limita de vârstă.

Arată recurenta, ca perioada 1.11.1979-1.04.2001 nu poate fi luata in considerare ca fiind prestată în grupa superioară de munca deoarece "aceasta nu era completă în ceea ce privește temeiul legal".

Angajatorul a emis o noua adresa în care se precizează și temeiul legal dar abia la 31.10.2006, data la care se depune și cea de a doua cerere de pensionare care a fost soluționată favorabil, iar drepturile s-au acordat cu luna următoare depunerii cererii.

- Instanța nu a ținut cont de faptul că, reclamantul nu a contestat decizia de respingere din 23.10.2006 ci, decizia din 5.04.2007, astfel ca greșit s-a dispus anularea ultimei decizii.

Intimatul reclamant și-a precizat poziția procesuală atât prin notele scrise cât și în ședința publică, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Arată intimatul, că în 17.03.2006 a solicitat recurentei, pensie pentru limita de vârstă și este numai greșeala acesteia că a soluționat o cerere de pensie anticipată în condițiile în care nu s-a solicitat acest lucru.

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.

Obiectul cererii îl constituie, obligarea Casei Județene de Pensii la plata drepturilor cuvenite cu titlu de pensie pentru limită de vârsta, începând cu data la care a formulat cererea, respectiv 17.03.2006.

Potrivit art. 83(1) din Legea nr. 19/2000 "drepturile de pensie pentru limita de vârsta se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată ".

La data de 17.03.2006, reclamantul a înregistrat la Casa Județeană de Pensii, cererea depensionare pentru limita de vârstă,îndeplinind la acea dată, condițiile pentru o astfel de pensie, atât sub aspectul vârstei cât și al stagiului de cotizare.

Nu poate fi reținută apărarea pârâtei referitoare la lipsa unor dovezi pertinente privind stagiul de cotizare, doarece atât adeverința nr. 305/14.03.2006 cât și adeverința nr.1373/31.10.2006, emisă de Naval M conțin aceleași date despre activitatea reclamantului din perioada 1979-2001, au același temei legal și nu au fost niciodată contestate.

Așadar, daca recurenta a luat în calcul adeverința nr. 1373/31.10.2006, tot atât de bine putea lua în calcul și adeverința nr. 305/14.03.2006, deoarece conține aceleași date despre activitatea reclamantului și are același temei legal.

Recurenta pârâta, a respins cererea reclamantului menționând în cuprinsul deciziei că acesta nu îndeplinește condițiile pentru pensie anticipată, în condițiile în care nu se solicitase pensie anticipată.

Prin urmare, încă din martie 2006 reclamantul îndeplinea condițiile pentru a fi pensionat pentru limita de vârsta, și a formulat o astfel de cerere la acea data în conformitate cu dispozițiile art.83 din Legea nr. 19/2000, astfel că, în mod corect prima instanța a admis cererea reclamantului și a obligat pârâta la plata drepturilor cuvenite, începând cu data formulării cererii, respectiv 17.03.2006.

Nu este vorba de o eroare cu privire la decizia anulată, deoarece, decizia din 05.04.2007 este singura decizie de pensionare pentru limita de vârsta, iar instanța a dispus numai cu privire la data de la care reclamantul este îndreptățit la plata drepturilor cuvenite în baza acestei decizii, respectiv, data la care a formulat prima cerere.

Față de cele arătate mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat și menținută sentința pronunțată de Tribunalul Constanta, ca legală si temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,- C, județul C, împotriva sentinței civile nr.128 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M,-, -.6,. C,.48, județul

Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond: /

Red.dec.Jud.-/10.09.2008

Tehnored.Gref./2 ex./11.09.2008

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Maria Apostol, Vanghelița Tase

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 122/2008. Curtea de Apel Constanta