Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1649/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1649
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 527/19.05.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentă consilier juridic G, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul recurentei depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată pentru motivele expuse în cererea de recurs.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 527/19.05.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S; a dispus anularea deciziei nr. 56673/19.02.2009 și a obligat pârâta să emită o nouă decizie pe seama reclamantului în care să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că dreptul la pensie al reclamantului pentru munca depusă și limită de vârstă s-a născut la 24.11.1982. Reclamantul a avut o vechime efectivă în grupa I de muncă de 21 ani, 3 luni și 6 zile.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 și alin. 4 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 și art. 2 alin. 1 lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, stagiul complet de cotizare ce se utilizează la calculul pensiei reclamantului este cel reglementat de Legea nr. 3/1977, fiind aplicabile, deopotrivă, și dispozițiile din legea nouă privitoare la acest stagiu, respectiv cele cuprinse în Anexele nr. 4 și nr. 5 la Legea nr. 19/2000 sau, după caz, cele din art. 1671alin. 3 ale aceleași legi.
Pentru un stagiu de cotizare de peste 20 de ani în grupa I, legea recunoaște, pentru bărbați, un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, astfel încât susținerea pârâtei că stagiul complet de cotizare, prevăzut de lege pentru reclamant, este de 30 de ani nu este întemeiată prin raportare la dispozițiile speciale și derogatorii de la dreptul comun în materie.
Prin recursul declarat, pârâta Casa Județeană de Pensii C-S a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că decizia de pensionare contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, fiind respectate și dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 raportate la dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Reclamantul intimat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, conform cărora stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 20 de ani în situația în care au prestat activitate în grupa de muncă o perioadă mai mare de 20 de ani. Or, reclamantul a lucrat peste 21 de ani în grupa I de muncă.
La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: deciziile de pensionare nr. 56673/1982 și nr. 56673/2009, buletinele de calcul ce au stat la baza emiterii deciziei de pensionare nr. 56673/2005, sentința civilă nr. 527/19.05.2009 și carnetul de muncă al reclamantului-intimat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, în speță, drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis în anul 1983 pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza deciziei de pensionare nr. 56673/24.11.1982, emisă în temeiul prevederilor Legii nr. 3/1977.
Prin acțiunea pendinte, reclamantul a contestat decizia de pensionare nr. 56673/19.02.2009, emisă în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19/2007.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2007 modifică, printre altele, dispozițiile art. 161 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, prevăzând că, în condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora, iar în caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.
Pe cale de consecință, prin decizia de pensionare contestată s-a acordat reclamantului un punctaj suplimentar, corespunzător veniturilor realizate de către acesta în perioada 1952-1962, fără a se modifica stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual cu prilejul recalculării pensiei acestuia, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 coroborate cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004.
Decizia de pensionare contestată a fost emisă la data de 19.02.2009, ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, care a reglementat procedura de acordare a unor punctaje suplimentare asiguraților care și-au desfășurat activitatea în grupa I și II de muncă. Art. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, în forma de la data intrării în vigoare a ordonanței, prevedea că: "upă articolul 781din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 782, cu următorul cuprins: asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă;
b) 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă".
Potrivit art. II lit.a din același act normativ, "revederile p. art. 782din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special".
Prin urmare, după adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, nu este posibilă reducerea stagiului complet de cotizare pentru asigurații care au prestat activitate în grupele I și II de muncă și în situația cărora, pentru determinarea punctajului mediu anual, nu s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special, cum este cazul reclamantului, care s-a pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977.
Din cele expuse mai sus rezultă că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, întrucât se ignoră dispozițiile art. 161 din Legea nr. 19/2000, modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2007, și ale art. I și art. II lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 100/2008, dându-se eficiență unor prevederi legale care nu au aplicabilitate în cauză.
Față de cele ce preced, cum tribunalul a interpretat greșit dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul art. 312 alin. 1 - alin. 3 Cod procedură civilă, se va admite recursul pârâtei ca fiind fondat și se va modifica în tot sentința civilă recurată, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta-recurentă Casa Județeană de Pensii C-S împotriva sentinței civile nr. 527/19.05.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
Modifică în tot hotărârea recurată, în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C-
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /12.11. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./12.11. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
