Obligație de a face. Decizia 163/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 163
Ședința publică din 27 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR.- -
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ de PENSII T împotriva sentinței civile nr. 2069 din 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii T, consilier juridic, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, consilier juridic depune la dosar delegația de reprezentare juridică.
Se constată că reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin registratura instanței, la data de 18 decembrie 2009, în două exemplare, din care unul s-a comunicat reprezentantei pârâtei recurente.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a chemat n judecat pâr ta Casa Județeană de Pensii T, solicitând obligarea acesteia să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea sumelor menționate în adeverințele nr. 1780/13.05.2009 si nr. 1782/13.05.2009 emise de SC SA, din T cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat cu contract de muncă în proiectare la SC SA, în perioada 1974-1991, în funcția de inginer proiectant.
S-a mai arătat că, pe această perioada a realizat venituri suplimentare potrivit adeverințelor nr. 1780/13.05.2009 și nr. 1782/13.05.2009 emise SC SA, din T, care nu au fost trecute în carnetul de muncă, dar, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, achitându-se cotele CAS, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat. Aceste venituri nu au fost luate în considerare de către parata la stabilirea punctajului mediu anual si a cuantumului pensiei pentru limita de vârsta care a comunicat reclamantului cu adresa nr. -/08.07.2009 că veniturile stipulate în adeverințele nr.1780/13.05.2009 si nr.1782/13.05.2009 emise de SC SA, nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual în procesul de recalculare al pensiilor.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar adeverințele nr. 1780/13.05.2009 și nr. 1782/13.05.2009 emise de SC SA, (filele 11-17 dosar), decizia civilă nr. 595/25.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- (filele 5-9 dosar), adresa nr. -/08.07.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii T (fila 10 dosar), decizie de pensionare nr.-/18.08.2005 (fila 18 dosar).
Prin întimpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Tas olicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, motivat prin aceea că în adeverințe nu se precizează denumirea veniturilor suplimentare la salariul de bază, respectiv sporurile pe care le reprezintă; în ceea ce privește perioada anterioară datei de 01.04.2001, a făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Alăturat întâmpinării s-a depus și copia unui recurs în interesul legii (filele 25 -29) formulat de procurorul general și înaintat la data de 18.08.2009 la Înalta Curte de Casație și Justiție, recurs în care se arată faptul că în cadrul instanțelor de judecată practica în această materie este neunitară, solicitând ca în urma admiterii recursului în interesul legii să se pronunțe o decizie prin care să se statueze că la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat nu se pot valorifica formele de retribuire în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974.
Prin sentința civilă nr. 2069 din 30 octombrie 2009 Tribunalului Timiș, s-a admis în parte ac iunea formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T, obligând pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, prin valorificarea sumelor menționate în adeverințele nr. 1780/13.05.2009 si nr. 1782/13.05.2009 emise de SC SA.
Totodat a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în mod eronat, la calcularea pensiei pentru limită de vârstă, Casa de Pensii T nu a luat în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent, neînscrise în carnetul de muncă, dar rezultate din adeverințele nr. 1780/13.05.2009 și nr. 1782/13.05.2009 emise de SC SA, (filele 11-17 dosar).
În raport de aceste adeverințe, emise de SC SA și de înscrierile din carnetul de muncă, rezultă că reclamantul a beneficiat de venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, cu caracter permanent.
Aceste venituri suplimentare cu caracter permanent nu au fost trecute în carnetul de muncă, dar au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Aspectele mai sus expuse reies din adeverințele nr. 1780/13.05.2009 și nr. 1782/13.05.2009 emise de SC SA,(filele 11-17 dosar), unde se specifică faptul că nu este vorba de ore suplimentare și prime, ci de venituri suplimentare cu caracter permanent, numite generic "acord global".
Faptul că aceste adeverințe nu au fost avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei reclamantului, rezultă din însăși precizările făcute de pârâtă, prin întâmpinarea formulată în cauză, motivând refuzul său pentru neîndeplinirea cerințelor prevăzute la pct.VI din Anexa OUG nr.4/2005, în sensul că nu se precizează temeiul legal în baza căruia au fost acordate aceste adaosuri suplimentare la salariul de bază și denumirea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii T, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că în mod greșit a conchis tribunalul că la calculul pensiilor se valorifică toate veniturile obținute pentru perioada desfășurării în muncă, inclusiv cele care nu au caracter permanent.
Astfel, a arătat că în ce privește perioada anterioară datei de 1.04.2001, respectiv intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a eliberat adeverința nr. 668 din 6.03.2009 de către T, sporurile ce se utilizează pe lângă salariile înregistrate în carnetul de muncă, la determinarea punctajelor anuale aferente perioadei menționate sunt cele cu caracter permanent, care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, iar nu veniturile care au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și care sunt cuprinse la Mențiunea de la punctul VI din anexa la.OUG nr.4/2005 și art.164 alin.2, 3 din legea indicată.
Prin urmare, la determinarea punctajelor anuale corespunzătoare perioadelor în care reclamanta intimată a beneficiat de veniturile menționate în adeverință, Casa Județeană de Pensii Tap rocedat conform dispozițiilor art.164 alin.1-3 din Legea nr.19/2000, ce reglementează în mod expres că până la intrarea în vigoare a acestei legi, respectiv până la data de 1.04.2001, la stabilirea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete în conformitate cu modul de înregistrare în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care, potrivit legislației anterioare acestei date au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, aceste sporuri, indemnizații și majorări de retribuții tarifare fiind nominalizate în anexa la.OUG nr.4/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 78/2005, astfel că nu se poate reține că veniturile dovedite prin adeverința depusă la dosar se identifică celor stabilite legal pentru calculul pensiei, respectiv că omisiunea de valorificare a veniturilor la acest calcul contravine principiului contributivității reglementat de art.2 din Legea nr.19/2000.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, solicitându-se admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, arătând în esență că în mod corect instanța a reținut că este îndreptățită să i se recalculeze pensia pentru munca depusă și limită de vârstă și cu valorificarea veniturilor cuprinse în adeverința nr. 668 din 6.03.2009, sentința fiind dată în aplicarea dispozițiilor punctului 7 din Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității Sociale nr. 680 din 1.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr.19/2000 și a punctului VI din Anexa la.OUG nr.4/2005 referitoare la definiția sporurilor cu caracter permanent care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual pentru stabilirea pensiei.
Examinând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, Curtea urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată, fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000 și aceste sporuri sunt prevăzute de art. 78 din aceeași lege.
Deși potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005 sumele reprezentând acordul global nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a OUG nr. 4/2005, ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000, opinia fiind aceea că sumele se impun a fi luate în calcul.
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentată de forța juridică a legii față de o ordonanță, pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența principiilor în baza cărora un text de lege a fost edictat în raport de excepțiile ce au la bază tratamente discriminatorii.
Conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2000, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr. 19/2000.
Din mențiunile arătate în adeverința depusă la dosarul cauzei, rezultă că reclamanta a realizat venituri din acord global, sume pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale de stat conform legislației.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare, atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale, acela al contributivității.
În concretizarea acestui principiu, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Față de cele ce preced, cum sentința atacată este legală și temeinică sub aspectul motivelor de recurs invocate, fiind dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ de PENSII T împotriva sentinței civile nr. 2069 din 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - DR.- -
GREFIER,
- -
Red. /4.02.2010
Thred./4.02.2010
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
