Obligație de a face. Decizia 163/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 163
Ședința publică din data de 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.1080 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B cu sediul în B, -, nr. 1, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, s-au depus concluzii scrise din partea intimatei-pârâte.
Curtea, având în vedere că prin motivele de recurs s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată să emită o nouă decizie prin care să-i recalculeze reclamantului pensia pentru limită de vârstă și să-i plătească diferențele pentru ultimii trei ani, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, decizie prin care la stabilirea punctajului anual să fie luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârstă conform deciziei nr.-/23.05.1994 și că a avut un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 36 de ani, 5 luni si 28 zile și de 7 luni în grupa a II-a de muncă.
A mai susținut reclamantul că la recalcularea pensiei, pârâta a ignorat vechimea în grupa I de muncă și faptul că potrivit art.2 alin.2 din HG nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis în perioada 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr.3/1977.
S-a solicitat admiterea cererii luând în considerare și decizia nr.40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii statuându-se că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Pârâta nu a formulat întâmpinare cu privire la acțiunea formulată.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1080 din 16 noiembrie 2009, Tribunalul Buzăua respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1994, în baza Legii nr.3/1977, conform deciziei nr.-/23.05.1994, reieșind din cuprinsul acesteia că reclamantul a lucrat 36 de ani, 5 luni și 28 zile în grupa I de muncă și 7 luni în grupa a II- a de muncă.
S-a mai reținut că potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.3/1977, în vigoare la data pensionării reclamantului, vechimea în muncă necesară pentru ieșirea la pensie în cazul bărbaților era de minimum 30 de ani, iar datorită faptului că reclamantul a lucrat în grupe de muncă a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare.
De asemenea, s-a arătat că Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare începând cu 01.04.2001, a stabilit un nou mod de calcul al pensiilor prevăzându-se la art.76 alin.1 din lege că începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, iar determinarea punctajului mediu anual realizat se face, potrivit art.77 alin.1 din același act normativ, prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa 3.
Referitor la asigurații care au lucrat în condițiile speciale de muncă, s-a reținut că alineatul 2 al art.77 din Legea nr.19/2000 stipulează că, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43, la stabilirea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare prevăzut în acest articol, respectiv de 20 ani.
A mai reținut tribunalul că prin OUG nr.4/2005 s-a stabilit, conform art.1, că pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, situație în care se află și reclamantul.
În privința determinării punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, art.4 alin.2 din OUG nr.4/2005 prevede că această determinare se face cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004, iar în conformitate cu art.2 alin.3 din aceste norme, pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis între 01.07.1977 și 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977 și noțiunea de stagiu complet de cotizare prevăzută în art.41 alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000 corespunde noțiunii de vechime în muncă necesară pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă prevăzută în art.8 din Legea nr.3/1977, care era de 30 de ani pentru bărbați.
S-a concluzionat de tribunal că stagiul complet de cotizare, în ceea ce-l privește pe reclamant, este cel prevăzut de Legea nr.3/1977, în vigoare la data ieșirii acestuia la pensie, și anume, de 30 ani și nu de 20 de ani, așa cum pretinde reclamantul, prevăzut în art.43 alin.1 cu referire la art. 77 alin.2 din Legea nr.19/2000, care se aplică numai celor pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin decizia nr.40/2008.
Față de considerentele sus-menționate, tribunalul a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței primei instanțe reclamantul a declarat recurs criticând- ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8, 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurentul că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată, nerespectându-se datele existente în decizia de pensionare.
Astfel, se arată că în decizia nr.-/23.05.1994 este înscris faptul că recurentul a lucrat 36 de ani, 5 luni, 28 de zile în grupa I de muncă și 7 luni în grupa a II-a de muncă, având o vechime de 55 de ani, iar în sentință se reține că recurentul a lucrat în grupa a II-a de muncă și a ieșit la pensie la vârsta de 54 de ani și nu la 58 de ani, atât cât avea la ieșirea la pensie.
Se mai învederează că instanța a interpretat greșit prevederile art.14 din Legea nr.3/1977, iar în cauză, în raport de data la care drepturile de pensie au fost stabilite, respectiv 23.05.1994, trebuiau aplicate la recalculare disp.art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
De asemenea, se susține că disp.art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977, astfel că în cazul recurentului, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani.
Totodată, se arată că într-adevăr, stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat de Legea nr.3/1977 cu caracter de principiu, însă această lege a instituit o serie de situații speciale când stagiul complet de cotizare era mai mic, astfel că pentru persoanele ce au lucrat în grupa I de muncă stagiul complet de cotizare era de 20 de ani, iar pentru cei care au lucrat în grupa II-a de muncă, stagiul complet de cotizare era de 25 de ani, după cum în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei.
Prin urmare, conchide recurentul, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială, respectiv de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977, determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în temeiul OUG nr.4/2005 utilizându-se un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, având în vedere perioada în care recurentul a lucrat în grupa I de muncă, respectiv în grupa a II-
În privința invocării procedurii prealabile, se învederează că rațiunea acestei proceduri nu poate fi decât aceea a limitării numărului litigiilor cu care sunt sesizate instanțele, cu satisfacerea cererii petiționarilor în această fază procesuală.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea sentinței, cu judecarea cauzei pe fond în raport de motivele formulate, invocându-se și practica judiciară constând în soluții pronunțate de diferite instanțe din țară în spețe similare și cerându-se judecarea cauzei în lipsă.
Intimata-pârâtă a depus la dosar concluzii scris, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
În considerentele sentinței atacate s-a menționat în mod corect care este perioada în care recurentul-reclamant a lucrat în grupa I de muncă și anume, 36 de ani, 5 luni și 28 de zile, precum și perioada lucrată de acesta în grupa a II-a de muncă, respectiv 7 luni de zile.
În ceea ce privește vârsta avută de recurentul-reclamant la data emiterii deciziei de pensionare, aceasta a fost într-adevăr de 58 de ani și nu de 54 de ani, așa cum s-a reținut prin sentință, însă împrejurarea respectivă nu are relevanță și nu poate justifica admiterea recursului în sensul celor solicitate de recurent, câtă vreme pe fond, soluția primei instanțe este corectă.
Astfel, se reține că prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 334/20.05.2009, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Decizia sus-menționată, dată în interesul legii, este într-adevăr obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Susținerea recurentului în sensul că raportat la această decizie, stagiul complet de cotizare ce trebuie avut în vedere în cazul acestuia este cel de 20 ani și că se impune recalcularea pensiei sale ținând cont de acest stagiu, cu acordarea diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată pe ultimii trei ani nu poate fi însă primită.
Astfel, așa cum s-a arătat în motivarea deciziei nr. 40/22.09.2008 pronunțată în interesul legii de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, au procedat corect acele instanțe care au considerat că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 stagiul de cotizare în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa sau II de muncă sunt acordarea sporului de muncă și posibilitatea pensionării înaintea de împlinirea vârstei standard de pensionare, disp.art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
S-a mai reținut că, prin urmare, este lipsită de relevanță împrejurarea că potrivit disp.art. 43 și art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă, opinia contrară - ce nu a fost susținută prin decizia pronunțată - fiind aceea că persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale beneficiază la determinarea punctajului mediu anual de un stagiu de cotizare de 20 de ani, conform art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Tot în cuprinsul deciziei date în interesul legii s-a mai menționat că cele stabilite de unele instanțe în sensul că pentru salariații care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă le sunt aplicabile disp.art. 43 din Legea nr. 19/2000 și ale Anexei nr. 4 la această lege, ce se referă la stagiul de cotizare de 20 de ani, ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. 4 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004 sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale întrucât Legea nr. 19/2000 reprezintă o lege generală, actul normativ - cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia " la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", s-a reținut că acesta nu poate fi aplicat în cauză atâta timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupe speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
În plus, s-a arătat că aplicabilitatea prevederilor Normelor Metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004 este întărită și confirmată de norma de trimitere din OUG nr. 4 /2005, care statuează, la art. 4 alin. 1, că determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Cum potrivit art. 1 din Codul Civil și art. 15 alin. 2 din Constituția României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă fiind evident, în aceste condiții, conform celor reținute în considerentele deciziei pronunțate în interesul legii, că legea nouă, respectiv Legea nr. 19/2000, nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 1.04.2001, iar nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977.
Ca atare, pentru recurentul-reclamant, stagiul complet de cotizare ce trebuia avut în vedere la recalcularea pensiei conform OUG nr. 4/2005 nu putea fi decât cel de 30 de ani prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977, corect luat, de altfel, în considerație de către intimată și nu cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, așa cum a pretins recurentul-reclamant.
Astfel, potrivit art.2 alin.1 din Anexa la HG nr.1550/2004, cuprinzând Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
De asemenea, la art.2 alin.3 din anexa la HG nr.1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977- 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Recurentul-reclamant a fost pensionat conform deciziei nr.-/23.05.1994, în baza Legii nr.3/1977, pentru muncă depusă și limită de vârstă, iar în conformitate cu art.8 din Legea nr.3/1977 stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, fără a se face distincție în funcție de condițiile de lucru. De menționat, că pensionarea recurentului nu a avut loc în baza unor acte normative aplicabile anumitor categorii de persoane prin care s-au prevăzut condiții specifice de pensionare și pentru care la recalcularea pensiilor se utilizează, în vederea stabilirii punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de legile speciale, situație în care acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile legilor speciale
Nu poate fi primită, prin urmare, susținerea recurentului conform căreia stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat în ceea ce-l privește era acela de 20 de ani având în vedere disp.art.14 din Legea nr.3/1977, text de lege ce se referă doar la acordarea sporului pentru grupă de muncă, considerându-se 1 an și 6 luni pentru 1 an lucrat în grupa I și 1 an și 3 luni pentru 1 an lucrat în grupa II-a și la posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei prevăzută de art.8 din aceeași lege, astfel că cei 20 de ani în grupa de muncă nu reprezintă stagiul complet de cotizare la care face trimitere art.2 alin.3 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor cuprinse în anexa HG nr.1550/2004.
Aplicând în mod corect dispozițiile art.2 alin.3 din anexa la HG nr.1550/2004, mai sus-enunțate, intimata a stabilit așadar drepturile de pensie ale recurentului-în urma recalculării pensiei din sistemul public, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, potrivit art. 8 din Legea nr. 3/1977.
Prin sentința atacată, tribunalul nu a respins acțiunea reclamantului pe motiv că nu ar fi fost îndeplinită vreo procedură prealabilă, astfel încât referirile recurentului la această procedură nu au legătură ca prezenta cauză.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă îl va respinge, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurent în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.1080 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii B cu sediul în B, -, nr. 1, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
/FA
4 ex.
22.02.2010
Trib.B nr-
-
G
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
