Asigurări sociale. Decizia 164/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 164
Ședința publică din data de 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1783 din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, s-au depus concluzii scrise din partea intimatului-contestator.
Curtea având în vedere că în cuprinsul concluziilor scrise, intimatul-contestator a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor
dosarului constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea ca netemeinică și nelegală a deciziei nr.- din 06.08.2009 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea celei încasate în perioada 1 iulie 2007-1 iulie 2009 în valoare totală de 13.099 lei.
În motivarea contestației s-a arătat că nerespectarea procedurii de expertizare se datorează culpei intimatei deoarece pensionarea contestatorului s-a făcut prin decizia nr.1949/25 sept.2001, iar după expertizare la data de 21 dec.2002 prin decizia nr.4693 i-a fost menținut gradul II de invaliditate, nerevizuibil, astfel că nu mai avea obligația prezentării la un alt termen de revizuire.
În aceste condiții decizia emisă este nelegală, cu atât mai mult cu cât efectele acesteia au caracter retroactiv, referindu-se la recuperarea pensiei încasate în perioada 1 iulie 2006 -1 iulie 2009, iar deciziile nr.440 și 441 din 11 mai 2009 de anulare a deciziilor medicale au fost contestate în instanță formând obiectul dosarului nr--aflat în curs de soluționare.
Intimata a formulat întâmpinare (filele 12-14) prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondate întrucât contestatorul nu a urmat procedura
legală de revizuire iar deciziile emise de Oficiul Județean de Expertiză Medicală nr.1134-1135 din 30.06.2009 și de încetare a plății pensiei nr.-/6.08.2009 sunt legale și temeinice în conformitate cu dispozițiile art.62 alin.1 și art.187 din Legea nr.19/2000.
mai susținut intimata că deciziile medicale asupra capacității de muncă emise pentru contestator cu nr. 1949/25 sept.2001 și nr.4693/21 dec.2002 au fost anulate de medicul expert ca urmare a împrejurării că acesta nu s-a prezentat personal la termenele stabilite pentru revizuirea medicală iar menținerea sa în grad de invaliditate s-a făcut ca urmare unor înscrieri și înregistrări neconforme realității în dosarul medical și nerespectării procedurii legale astfel cum rezultă din nota de constatare nr.6027/10 apr.2009 a Direcției de audit Intern a CNPAS.
Drept urmare s-au emis deciziile nr. 1949/25 sept.2001 și nr.4693/21 dec.2002 ce au fost comunicate contestatorului, cu confirmare de primire, iar acesta le-a contestat conform procedurii legale, fiind menținute prin deciziile nr.1134 și 1135/30.06.2009, de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și în consecință, în baza lor a fost emisă decizia nr. -/6 august 2009 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei încasate necuvenit.
La termenul din 19.10.2009 s-a solicitat de către contestator conexarea dosarului nr.3451/120/31.07.2009 al aceluiași tribunal prin care a contestat deciziile nr. 1134, 1135 din 30.06.2009 și deciziile nr. 440, 441 din 11.05.2009, solicitând și anularea acestora ca nelegale și netemeinice.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1783 din 19.10.2009, a admis contestațiile și a anulat deciziile nr.440, 441 din 11.05.2009 emise de Cabinetul Medical de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M; deciziile nr.1134, 1135 din 30.06.2009 emise de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și nr.- din 06.08.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, obligând pârâta la plata sumei de 1600 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că în urma unui control efectuat de către Direcția Control Intern din cadrul CNPAS s-au constatat nereguli de procedură imputabile intimatei, care nu a respectat procedura prevăzută de art. 39 alin. 1 din Ordinul nr. 340/2004 în sensul că pensionarul nu a fost expertizat medical și nu s-a solicitat și obținut avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă care era obligatoriu.
În plus, deciziile contestate vizează o perioadă anterioară emiterii lor conținând măsuri dispuse cu caracter retroactiv, prin încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 39 alin. 3 din Ordinul 340/2001.
În aceste condiții, instanța a admis contestațiile și a anulat toate deciziile emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative în materie.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii Dae xercitat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.(filele 4-6).
Recurenta a susținut că prin deciziile nr.440 și nr. 441 din 11 mai 2009 ale Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă a contestatorului datorită identificării unor erori sesizate de organele de control ale CNPAS, deciziile de revizuire putând fi anulate în atare situație, conform art.41 capitolul III din secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001.
A mai susținut recurenta că la dosarul medical al contestatorului nu există acte medicale care să justifice menținerea sa în grad de invaliditate și că acesta nu s-a prezentat personal la termenele de revizuire, nerespectând astfel procedura legală de revizuire medicală, ceea ce a impus emiterea deciziilor ce fac obiectul judecății.
A mai arătat recurenta că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat soluția pe pretinsa lipsă a avizului obligatoriu al Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B(denumit în continuare ) întrucât în conformitate cu art.56 din Legea nr.19/2000, nu există obligația ci doar posibilitatea consultării acestuia.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii pronunțate iar în fond, respingerea contestației, invocând cazurile de casare prev. de art.304 pct.8 și 9 și art.3041cod pr.civ.
Intimatul contestator a depus întâmpinare (filele 7-8) prin care a cerut respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată, cu motivarea că fiind menținut în gradul II de invaliditate, nerevizuibil încă din anul 2002, nu mai avea obligația de a urma procedura revizuirii medicale, așa încât toate deciziile emise sunt nelegale, cum în mod corect a stabilit și instanța fondului.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:
Din copia înscrisurilor depuse în anexă la întâmpinarea intimatei la filele 16-17 dosar fond rezultă că la data de 11 mai 2009, Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, a emis deciziile nr.440, 441 prin care a anulat deciziile asupra capacității de muncă emise sub nr.1949/25.09.2001 și 4693/21.12.2002 pentru intimatul contestator cu motivarea în fapt de a nu fi fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege, iar drept temei juridic au fost indicate prevederile Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/4.05.2001 și rezultatele controlului efectuat conform notei de constatare nr.6027/10 aprilie 2009.
În această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 zile de la comunicare, conform art.56 alin.2 din legea pensiilor.
Contestatorul a contestat în termen legal aceste decizii, iar împotriva soluției de respingere a lor, prin deciziile nr.1134 și nr.1135/2009 ale Oficiul Județean de Expertiză Medicală, a formulat de asemenea contestație în dosarul nr.3451-120/2009-conexat.
Fără să respecte termenul legal de exercitare a căii de atac sus arătate, la data de 6 august 2009 recurenta intimată Casa Județeană de Pensii D (denumită în continuare CJP D) a emis decizia nr.- (fila 15 dosar fond) prin care a dispus: încetarea plății pensiei de invaliditate a contestatorului-beneficiar începând cu data de 26 septembrie 2001 și recuperarea de la acesta a sumei încasate necuvenit de 13.099 lei, pentru perioada 01.07.2006 - 01.07.2009.
Decizia cu acest conținut s-a menționat că reprezintă titlu executoriu conform art.187 (4) din legea pensiilor și poate fi contestată în termen de 45 zile de la comunicare la instanța competentă.
Deși nu rezultă când intimata CJP Dac omunicat efectiv toate aceste decizii către beneficiar, a declanșat controlul legalității și temeiniciei lor, adresându-se Oficiului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D care prin deciziile 1134/30.06.2009 și nr.1135/30.06.2009 i-a respins contestațiile și prin introducerea contestației la instanță la data de 31 iulie 2009 (fila 2 dosar fond -).
De altfel, contestatorul împotriva căruia au fost emise decizii cu termene legale de contestare de 30 și respectiv 45 zile de la comunicare a fost plasat, prin modalitatea în care a acționat intimata, în imposibilitatea de a ataca conform legii, fiecare dintre aceste acte, emise cu nerespectarea dispozițiilor instituite de legiuitor pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurilor luate asupra capacității de muncă a persoanelor în favoarea cărora s-au prevăzut atât căile de atac ale contestației cât și termenele de contestare.
Este de netăgăduit că dispozițiile art.56 din Legea nr.19/2000 modificată și completată au fost nerespectate de intimata CJP D care nu putea emite decizia nr.-/06.08.2009 decât după ce deciziile nr.440, 441/11.05.2009, pe care le-a și invocat drept fundament al actului emis cu încălcarea dreptului de contestație al beneficiarului, ar fi devenit definitive.
Această împrejurare a fost cercetată de instanța fondului care a apreciat în mod legal și temeinic că întreaga procedură prevăzută de art.56 din Legea nr.19/2000 modificată și completată a fost încălcată de intimata Casa județeană de Pensii D, astfel cum s-a arătat în cele ce preced.
Totodată, evocând și interpretând corect dispozițiile art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001, instanța de fond a stabilit că deciziile emise de Oficiul de expertiză ca urmare a autocontrolului efectuat, se aplică de la data emiterii lor, iar nu retroactiv, astfel cum a procedat intimata, cu atât mai mult cu cât erorile constatate prin actul de control depus în copie la filele 18-20 dosar fond, nu sunt imputabile beneficiarului ci unui angajat al CJP D-cabinetul de expertiză medicală M, suspectat de fapte cu caracter penal.
În aceste împrejurări, Curtea constată că în mod legal și temeinic prima instanță a reținut că întreaga procedură expres si special instituită de lege pentru revizuire medicală nu a fost respectată de intimată, în întregime ea fiind afectată de nelegalitate așa încât soluția de a anula decizia nr. -/06.08.2009, emisă de
intimată, deciziile nr.440, 441 din 11 mai 2009 ale Cabinetului de Expertiză Medicală M care au fost inițial contestate, precum și deciziile nr.1134, 1135 din 30 iunie 2009 ale Oficiului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, toate emise în cadrul acestei proceduri, așa cum s-a arătat în cele ce preced, este legală și temeinică, ceea ce atrage consecința respingerii ca nefondat a recursului, în conformitate cu art.312 cod pr.civ.
Văzând că intimatul-contestator a solicitat cheltuieli de judecată, în temeiul disp.art.274 Cod pr.civilă, Curtea va obliga recurenta la plata sumei de 1500 lei cu acest titlu și reprezentând onorariul apărătorului ales, dovedit cu chitanța nr.5/19.01.2010 depusă la fila 9 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1783 din 19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna, sat, județ
Obligă recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimatul-contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - -- -
Fiind în concediu medical Fiind la seminar
semnează președintele instanței emnează președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
/FA
4 ex./1.03.2010
.fond nr- Trib.
Jud.fond
G -
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
