Asigurări sociale. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 161
Ședința publică din data de 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea domiciliată în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr.1909 din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-contestatoare avocat din cadrul Baroului D, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul arată că neîntemeiat instanța de fond a ajuns la concluzia respingerii acțiunii deoarece contestatoarea nu a urmat procedura de contestare a deciziei.
Arată că decizia nr. 1130/30.06.2009 nu i-a fost comunicată niciodată, intimata anexând în probațiune o confirmare de primire în care figurează ca primitor soacra destinatarului, aspect care nu poate echivala cu o comunicare în sensul legii deoarece potrivit art. 2 lit.t din Ordonanța nr. 31 /2002 privind serviciile poștale, prin destinatar se înțelege persoana căreia îi este adresată trimiterea poștală.
Soluția corectă ar fi fost una de admitere în parte a contestației întrucât potrivit dispozițiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000 orice decizie se aplică de la data emiterii, în cauză acordându-se efecte retroactive pentru drepturile de pensie primite în ultimii 3 ani, deși legea prevede efecte numai pentru viitor, apreciind că în mod greșit s- dispus imputarea sumei.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr.-/14.05.2009 și exonerarea sa de la plata sumei de 21815 lei reprezentând cuantumul pensiei încasate în perioada 02.08.2006-01.05.2009, repunerea sa în dreptul de a beneficia de pensia de invaliditate a cărei încetare a fost dispusă, obligarea pârâtei la plata pensiei de invaliditate cuvenită pe perioada de la data încetării pensiei și până la data repunerii efective în drepturi.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia atacată s-a dispus încetarea plății pensiei și declanșarea executării silite pentru recuperarea sumei de 21815 lei, reprezentând cuantumul pensiei de invaliditate de care a beneficiat contestatoarea în perioada 02.08.2006-01.05.2009 fără ca aceasta să ia cunoștință personal de decizie pentru aop utea contesta.
În plus, decizia este lovită de nulitate absolută pentru că potrivit art.145 din cod pr.fisc. executarea silită începe în mod obligatoriu prin comunicarea unei somații și numai dacă în termen de 15 zile de la comunicare, nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
În această situație, intimata nu a comunicat pensionarei vreo somație, punând-o în situația de a fi executată silit imediat fără acordarea termenului de 15 zile pentru achitarea voluntară a debitului, context în care nerespectarea actului procedural obligatoriu al somației îi produce acesteia o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Intimata a formulat întâmpinare(filele 13-14) prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate deoarece în conformitate cu art.62, alin.1 din Legea 19/2000 pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare.
La revizuirea medicală periodică contestatoarea nu a urmat procedura privind revizuirea medicală periodică întrucât contestația se depune în termen de 30 de zile de la comunicare la Cabinetul de expertiză medicală Acesta o înregistrează și în termen de 10 zile de la data înregistrării o înaintează Serviciului de expertiză medicală iar medicul expert trebuie să rezolve contestația în 45 de zile de la înregistrare, urmând a emite o decizie în care să fie înscris rezultatul examinărilor și motivele de respingere sau admitere a contestației, un exemplar fiind înaintat contestatorului. Această decizie poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanțele judecătorești.
În aceste condiții, în urma emiterii deciziei nr.192/13.03.2009 prin care s-a revizuit decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate a contestatoarei, care nu a fost contestată, s-a emis decizia de încetare a pensiei nr.-/14.05.2009 și de recuperare a sumei încasate în perioada 02.08.2006-01.05.2009.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1909 din 29.10.2009 respins contestația ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.192/13.03.2009 s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă a contestatoarei având nr.2351/21.07.2006, constatându-se că bolnava nu a primit aviz de pensionare, nu s-a prezentat la consultație pentru încadrarea în grad de invaliditate și nu există dosar medical.
Decizia a fost contestată la casa teritorială de pensii fiind soluționată prin decizia nr.1110/30.06.2009 de Oficiul Județean de Expertiză Medicală, care a respins contestația cu motivarea că a fost decăzută din dreptul de contestație, pentru că a depus-o cu depășirea termenului legal prevăzut de art.36, Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001.
La data de 14.05.2009 a fost emisă decizia nr.- prin care s-a dispus încetarea plății pensiei începând cu data de 02.08.2006 și restituirea sumei de 21815 lei pensie încasată necuvenit în perioada 02.08.2006 -01.05.2009.
Conform art.36 și urm. din Secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001 deciziile medicale emise în urma revizuirii de către medicii experți de la cabinetele medicale de expertiză și recuperare a capacității de muncă pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, la oficiile de expertiză medicală teritoriale care o vor înregistra.
Medicul expert trebuie să rezolve contestația în 30 de zile de la înregistrare, urmând a emite o decizie în care să fie înscris rezultatul examinărilor și motivele de respingere sau admitere a contestației, un exemplar fiind înaintat contestatorului. Această decizie poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanțele judecătorești.
Decizia de încadrare sau neîncadrare în grad de invaliditate necontestată în termen (cum este cazul în litigiul de față) este definitivă, conform art.56, alin.6 din Legea 19/2000.
Pentru că pensionara nu a respectat procedura prevăzută de secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001, decizia nr.192/13.03.2009, în baza căreia a fost emisă decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate, fiind definitivă, a intrat în circuitul civil producând efectele pentru care a fost emisă.
Întrucât nu există alte motive de nulitate a deciziei contestate, iar între decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și decizia de revizuire amintită mai sus există un raport de accesorialitate, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal contestatoarea declarat recurs(filele 4-6) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta-contestatoare a susținut că în mod greșit prima instanță a reținut nerespectarea dispozițiilor privind termenul contestării deciziei de revizuire nr.1130/30.06.2009 prin care i-a fost respinsă contestația împotriva deciziei nr.192/13.03.2009 fiindcă în realitate decizia nu i-a fost comunicată niciodată, iar confirmarea de primire depusă de intimată la dosar drept dovadă a comunicării, semnată la primitor de"soacra destinatarului" nu echivalează cu comunicarea legală a unui act de procedură, nefiind înscris numele clar al persoanei căreia îi este adresată trimiterea poștală așa cum impune art.2, lit.t din OG.31/2002.
Recurenta-contestatoare a mai susținut și că în mod eronat au fost interpretate și aplicate dispozițiile art.62 din Legea nr.19/2000, în sensul că revizuirea deciziei s-a făcut abuziv, fără respectarea de către intimată a termenului de revizuire și a procedurii privind documentația medicală obligatorie care demonstrează culpa exclusivă a Casei Județene de Pensii și atrage anularea deciziei emise cu nerespectarea dispozițiilor legale speciale care reglementează procedura revizuirii medicale.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației și anulării deciziei nr.-/2009.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de contestatoare este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:
Din copia înscrisului depus în anexă la întâmpinare (fila 16 dosar fond) rezultă că la data de 13 martie 2009, Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mae mis decizia nr.192 prin care a revizuit decizia asupra capacității de muncă emisă sub nr. 2351/21.07.2006 în favoarea recurentei-contestatoare, cu motivarea în fapt de a nu fi fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de lege iar drept temei juridic au fost indicate prevederile art.53-56 și 62-63 ale Legii nr.19/2000, ale art.1-35 din Secțiunea Ca O rdinului nr.340/4.05.2001 și rezultatele controlului efectuat conform notei de constatare nr.3739 /6 martie 2009 a Direcției Control Intern a CNPAS(filele 17-18).
În această decizie este prevăzută și calea de atac a contestației ce poate fi exercitată în termen de 30 zile de la comunicare, conform art.56 alin.2 din legea pensiilor și care a fost parcursă de contestatoare, fiind soluționată de Oficiul Județean de Expertiză Medicală D așa cum impun dispozițiile art.36-40 din Secțiunea Ca C apitolului III al Ordinului nr.340/2001 și care reglementează procedura contestării deciziilor medicale.
Astfel, prin decizia nr.1110 din 30 iunie 2009 a fost respinsă contestația cu motivarea că decizia nr.192/2009 a devenit definitivă, termenul de 30 zile calculat de la data comunicării-23 martie 2009- și până la cea a formulării contestației-1 iunie 2009- fiind depășit(fila 20 dosar fond).
Drept urmare, în mod justificat prima instanță a evocat și aplicat dispozițiile art.56 alin.2 din Ordinul nr.340/2001 conform cu care decizia de încadrare, menținere sau încetare a gradului de invaliditate, necontestată în termen, devine definitivă și intră în circuitul civil în sensul producerii efectelor pentru care a fost edictată.
Este adevărat că la dosar s-au depus dovezi privind și comunicarea deciziei nr.1110/2009 a Oficiul Județean de Expertiză Medicală D (filele 24-25) din care rezultă că aceasta a fost primită de soacra destinatarului, fără indicarea numelui primitorului, iar aceste aspecte au fost criticate de contestatoare pe calea recursului de față, însă Curtea constată că decizia ce s-a cerut a fi anulată în prezenta cauză este cea cu nr.- prin care s-a dispus încetarea plății pensiei începând cu data de 02.08.2006 și restituirea sumei de 21815 lei pensie încasată necuvenit în perioada 02.08.2006-01.05.2009.
Fundamentul actului contestat este decizia nr.192/2009 care a devenit definitivă prin contestarea prin depășirea termenului legal și drept consecință, nu mai poate face obiectul controlului în instanțele judecătorești, fiind prezumată a fi legală și temeinică.
În aceste circumstanțe este fără relevanță că decizia Oficiului nr.1110/30 iunie 2009 fost sau nu comunicată conform normelor procedurale destinatarului sau unei persoane cu care locuiește, așa cum s-a criticat în recursul de față fiindcă deciziile care trebuiau contestate în termenul legal pentru a-i anula efectele sunt decizia de revizuire nr.192/13 martie 2009, primită de pensionara la 23 martie 2009, dată pe care aceasta nu infirmat-o pe parcursul judecății nici la instanța de fond nici în cea de control judiciar și decizia Oficiului cu nr.1110/30 iunie 2009.
Pentru aceste considerente, recursul contestatoarei va fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 cod pr.civ. cu consecința menținerii ca fiind legală și temeinică a sentinței civile nr.1909 pronunțată la data de 29 octombrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea domiciliată în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr.1909 din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - -- -
Fiind în concediu medical
semnează președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
/FA
4 ex./25.02.2010
Trib. D nr-
,
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Elena Simona Lazăr
