Obligație de a face. Decizia 7366/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 5756/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 7366R

Ședința publică de la 11 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta

JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana

JUDECĂTOR -- -

GREFIER -

Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.5804 din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.41918/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect-recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul personal, lipsind recurenta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează faptul că la dosar intimatul a depus prin serviciul registratură, la data de 03.12.2009 întâmpinare în 2 exemplare.

Curtea procedează la legitimarea intimatului și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.

Intimatul solicită respingerea recursului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală pentru motivele arătate în întâmpinare, arătând totodată că recursul a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de lege.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5804 din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.41918/3/AS/2008, a fost admisă, în parte, acțiunea precizată și completată a reclamantului, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B,

A fost respins, ca nefondat, capătul de cerere privind obligarea intimatei la daune materiale de 150 lei pe zi de întârziere, începând cu 1.08.2008, la daune materiale de 600 lei și la daune cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere, până la aplicarea hotărârii cu termen de grație de 15 zile,

Au fost anulate deciziile emise de intimată cu nr.-/18.09.2008 și nr.-/24.12.2008 și,

A fost obligată intimata să emită contestatorului o nouă decizie de pensie pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a vârstei standard de pensionare 64 ani și 2 luni reduse cu 3 ani și 6 luni, la 60 ani și 8 luni, începând cu 26.06.2008, și cu menționarea perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă potrivit deciziei intimatei din 21.04.2005, nr.11406 pentru pensie anticipată, (17ani, 4 luni, 7 luni), precum și cu luarea în considerare și a salariilor corespunzătoare conform carnetului de muncă pe perioadele 9.02.1975 - 15.07.1975 și 12.03.2003 - 31.03.2005 - cu aplicarea art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000 privind salariul minim pe tară pe cele trei luni din anul 2005, și cu luarea în considerare a stagiului asimilat (militar), din perioada 26.09.1966 - 30.12.1968.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.- din 18.09.2008, intimata a respins cererea contestatorului din 26.06.2008 de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă, motivând că vârsta standard de pensionare redusă datorită stagiului realizat în condiții deosebite (grupa a Il-a de muncă) nu poate fi mai mică decât vârsta prevăzută la art.42 din Legea nr.19.2000.

S-a constatat că decizia menționează ca fiind născut la 21.09.1947, contestatorul avea la data înscrierii la pensie, 26.06.2008, vârsta de 60 de ani și 9 luni, precum și că acestuia i se aplică o reducere a vârstei standard de 3 ani datorită condițiilor deosebite de muncă, precum și că acesta a realizat un stagiu de cotizare de 42 ani, 3 luni și 17 zile, și că vârsta standard de pensionare este de 64 ani și 2 luni.

S-a considerat că, prin decizia nr.-/24.12.2008 intimata a stabilit, în favoarea contestatorului, o pensie pentru limită de vârstă cu începere de la data de 21.11.2008, pe baza unei vârste standard de pensionare de 64 ani și 2 luni și a unei reduceri, pe baza condițiilor deosebite (grupa a Il-a de muncă), de 3 ani, menționând că perioada lucrata de contestator în asemenea condiții a fost de 15 ani, 2 luni și 10 zile, iar stagiul total de cotizare realizat fiind de 42 ani, 3 luni și 17 zile.

S-a observat că, în realitate cele două decizii nu realizau o analiză directă a unei prime cereri de pensionare, ci este vorba în realitate despre o cerere a contestatorului de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă după ce anterior, la data de 1.04.2005, solicitase o altă categorie de pensie - anticipată parțială, după cum relevă decizia nr.-/21.04.2005. Aceasta decizie nr.-/21.04.2005 a respins cererea contestatorului pentru o pensie anticipată parțială cu începere de la data de 1.04.2005, deoarece contestatorul avea doar 57 ani și 6 luni la data cererii, iar vârsta standard de pensionare era de 64 de ani și 2 luni iar prin aplicarea reducerii legale de 3 ani și 6 luni pentru perioada lucrată în condiții deosebite de muncă (grupa a doua) contestatorul nu ajungea la acea vârstă standard redusa( 64 ani și 2 luni - 3 ani și 6 luni = 60 ani și 8 luni).

Deci, a recunoscut inițial chiar intimata că i se aplica legal contestatorului o reducere de 3 ani și 6 luni, menționând în același timp în decizia nr.-/21.04.2005 că perioada lucrată de contestator în condiții deosebite (grupa a doua) de muncă a fost de 17ani, 4 luni și 7 zile.

Față de aceasta situație s-a reținut că în mod nejustificat prin deciziile atacate în speța de față, nr.-/18.09.2008 și nr.-/24.12.2008, intimata nu mai dă eficiența recunoașterii sale inițiale și mențiunilor carnetului de muncă al contestatorului de la poziția 69 care nu au fost anulate în nici un fel.

Față de anexa nr.3 a Legii nr.19/2000 și de mențiunile deciziei nr.-/21.04.2005, raportate la acordul ambelor părți pentru o vârsta standard de pensionare aplicabilă contestatorului de 64 ani și 2 luni, instanța a constatat că dacă aceasta vârstă standard de pensionare se reduce cu trei ani și sase luni, conform art.42 din Legea nr.19/2000 pentru cei 17 ani lucrați de contestator în grupa a doua de muncă, rezultă vârsta de 60 ani și 8 luni pe care contestatorul o avea deja împlinită la data cererii sale din 26.06.2008, astfel că solicitarea acestuia de a fi obligată intimata să-i stabilească pensia pentru limită de vârstă de la aceasta dată, potrivit principiului disponibilității acțiunii civile raportat Ia art.83 din Legea nr.19/2000, este întemeiată.

De asemenea, au fost găsite întemeiate motivele de anulare, arătate de contestator, pentru neluarea în calcul, la emiterea deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârsta nr.-/24.12.2008, a perioadelor 9.02.1975 - 15.07.1975 și 12.03.2003 -31.03.2005, precum și a stagiului asimilat al calității de militar în termen. Deși carnetul de muncă al contestatorului atesta că acesta a lucrat în perioadele menționate, la întreprinderea Radio Băneasa și, respectiv, SC Alimentare SRL, fișa datelor privitoare la activitatea în muncă, întocmită de pârâtă, care stă Ia baza deciziei atacate, nu cuprinde aceste perioade, și în consecință, pârâta a fost obligată să ia în considerare aceste perioade, la emiterea noii decizii, și veniturile care rezultă din carnetul de muncă pentru perioada 9.02.1975 - 15.07.1975 și pentru perioada 12.03.2003 -31.12.2004, iar pentru primele 3 luni ale anului 2005 lucrate la SC Alimentare SRL, care nu a completat în carnetul de muncă și sumele revenite contestatorului pârâta a trebuit să facă aplicarea dispozițiilor art.161, alin.2 teza a 2-a, din Legea nr.19/2000. Astfel potrivit art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000 "în condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. în caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă." De asemenea deși livretul militar coroborat cu mențiunile din carnetul de muncă al contestatorului atestă că pentru perioada 26.09.1966 -30.12.1968 contestatorul este îndreptățit a i se lua în considerare potrivit art.38 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000 stagiul asimilat, iar în cererea de înscriere la pensie din 26.06.2008 contestatorul a specificat expres livretul militar, în decizia nr.- /24.12.2008 intimata nu ia în considerare acest stagiu asimilat.

În schimb s-a menționat că pentru veniturile din adeverința nr. 33/21.12.2006, emisă de Unitatea Militară, nu s-a putut dispune obligarea intimatei să ia în calculul punctajului pensiei veniturile din aceasta adeverința, deoarece art.194 din Legea nr.19/2000 la alin.2 stabilește că vechimea în serviciu din sistemul militar se folosește în sistemul public de pensii doar în vederea deschiderii dreptului Ia pensie, ci nu pentru majorarea punctajelor anuale calculate în funcție de venituri. Or, pârâta a luat în considerare în vederea deschiderii dreptului la pensie și vechimea în serviciu respectiv stagiul de cotizare în sisteme neintegrate. Potrivit art.194 din Legea nr.19/2000 " - (1) între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, precum și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.

S-a apreciat că, în situația prevăzută la alin.1 prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

S-a avut în vedere că sunt nefondate capetele de cerere privind obligarea intimatei la daune materiale de 150 lei pe zi de întârziere începând cu 1.08.2008, Ia daune materiale de 600 lei și Ia daune cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere până la aplicarea hotărârii cu termen de grație de 15 zile, deoarece contestatorul nu face dovada nici unui prejudiciu efectiv suferit pentru ca intimata să-i datoreze despăgubiri în condițiile art. 998-999 Cod civil, ci sumele reale pe care Ie va putea pretinde acesteia sunt doar cele ale pensiilor lunare datorate cu începere de la 26.06.2008, nu sume nedovedite, nemulțumirea sa față de atitudinea pârâtei, considerata de acesta de rea-credință, fiind satisfăcută prin obligarea pârâtei la emiterea deciziei corespunzătoare de pensie, iar în caz de neexecutare benevoie a hotărârii judecătorești de față cu privire la obligarea emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă cerută de contestator contestatorul va avea la dispoziție o cale efectiva de a obține îndeplinirea obligației aceasta a intimatei, la judecătoria d e executare, în condițiile art.580 ind.3 pr.civ. a amenzilor civile, în măsura în care va aprecia justificat.

Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, care a criticat-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost data cu încălcarea legii.

Recurentul a susținut că analizându-se cererea reclamantului de înscriere la pensia de anticipată parțiala conform Legii nr.19/2000, formulată la data de 21.04.2005, în urma verificării dosarului administrativ cu actele anexate, Casa Locala De Pensii Sector 1 emis decizia de respingere nr.R/11406/21.04.2005, prin care s-au reținut și vârsta reclamantului: 57 ani, 6 luni; vârsta standard de pensionare: 64 ani, 6 luni; reducerea vârstei standard de pensionare datorita condițiilor speciale si deosebite de muncă: 3 ani 6 luni; stagiul complet de cotizare (conform Legii nr.19/2000): 33 ani, 4 luni; stagiul de cotizare realizat: 36 ani, 1 luni, 13 zile, din care: - in grupa I de munca (Lg.3/1977): 0 ani 0 luni 0 zile; în grupa II de muncă (Legea nr.3/1977): 17 ani, 4 luni și 7 zile; în condiții normale: 14 ani, 2 luni și 17 zile; stagiu asimilat: 6 ani, 6 luni și 5 zile.

A mai arătat recurenta că urmare a cererii nr.808.979/26.06.2008 prin care se solicita înscrierea la pensie de limita de vârsta.reclamantului i s-a mai emis o decizie de respingere in data de 18.09.2008 deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare. Mai mult decât atât perioada 01.12.1998 - 01.04.2001 nu este luata in considerare ca fiind lucrata in grupa a ll-a, deoarece funcția deținuta "electrician" nu se regăsește in Ordinul 50/1990,anexa 2 poziția 116.

Recurenta a invocat aplicabilitatea dispozițiilor art. 40, 41(1), (2) și (4), art. 42 (1) din Legea 19/2000 precum și Punctul B-ll din Ordinul 340/2001.

S-a mai susținut că în vederea deschiderii dreptului la pensie stagiul minim și/sau complet de cotizare prevăzut la art.41 alin.3 și 4 din lege cuprinde și sporul acordat în baza legislației anterioare pentru activități desfășurate în grupele I și II de munca, pana la data de 1 aprilie 2001 (art. 160 alin.1 din lege), precum și vechimea în munca sau, după caz, vechimea în serviciu l realizată în celelalte sisteme de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii pana la data intrării în vigoare a legii.

Vechimea realizată în sistemele de pensii neintegrate în sistemul public se are în vedere numai pentru deschiderea dreptului la pensie, urmând sa fie valorificată în sistemul respectiv (art.194 din lege).

Perioada stagiului militar se ia opțional în calcul în unul dintre sisteme.

Punctajul mediu anual se determina pentru stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, în funcție de opțiunea persoanei în cauza, referitoare ia stagiul militar.

A mai arătat recurenta că vârstele standard de pensionare si stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei si bărbați sunt prevăzute în anexa nr.3 la lege, detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr.9 la prezentele norme.

Reducerea vârstele standard de pensionare conform tabelului nr.1 de la art.42 din lege operează numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare.

Dispozițiile art.43 alin.2 din lege se referă la asigurații care desfășoară activități în locuri de munca încadrate în condiții speciale prevăzute la art.20 lit. c) și d) din aceeași lege.

A mai arătat recurenta că reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute de legile cu caracter special (Legea nr.42/1990, Legea nr.128/1997 etc.), precum și de art. 48 din lege se cumulează cu reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru activități desfășurate în condiții deosebite și/sau speciale fără ca aceasta sa opereze sub vârstele prevăzute la art. 42, 43 și la 47 alin. (1) sau peste reducerile maxime prevăzute la art. 46 ori în anexele nr. 4 și 5 la lege, după caz.

Pentru persoanele prevăzute la art. 47 din lege dovada calității de persoana cu handicap/nevăzător se face prin certificat emis de comisiile de expertiza medicală a persoanelor cu handicap ce funcționează în cadrul inspectoratelor teritoriale de stat pentru persoanele cu handicap.

Asigurații care au realizat stagii de cotizare în condiții normale de munca, precum și în condițiile prevăzute de legi speciale sau, după caz, în condițiile prevăzute la art. 48, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare pana la 50 de ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru bărbați.

În privința obligării la luarea in considerare a perioadei 26.09.1966 - 30.12.1968,recurenta a arătat că, aceasta a fost luata in considerare.conform "datelor privitoare in activitatea in munca" in alte sisteme de asigurări sociale.

S-a invocat art.194 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.19/2000.

Prin întâmpinarea formulată intimatul solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de judecată din data de 11.12.2009, Curtea a respins excepția tardivității recursului invocată de către intimat, reținând că sentința atacată a fost comunicată recurentului la data de 03.08.2009, potrivit dovezii de comunicare aflată la fila 100 din dosarul primei instanțe, iar recursul a fost declarat la data de 17.08.2009, potrivit rezoluției aplicate pe cererea de recurs, aflată la fila 2 dosar recurs, cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:

Astfel, sunt nefondate susținerile recurentei potrivit cărora prin deciziile contestate aceasta ar fi reținut în mod corect împrejurarea că în cazul intimatului nu erau îndeplinite condițiile reducerii vârstei standard de pensionare prevăzute de dispozițiile art.42 din Legea nr.19/2000, raportat și la Anexa nr.3 a Legii nr.19/2000, câtă vreme după cum corect a reținut prima instanță și, de altfel, cum menționează chiar recurenta prin motivele de recurs, prin decizia de pensie anterioară emisă la data de 21.04.2005, organul de pensii reținuse că perioada lucrată de intimat în condiții deosebite de muncă a fost de 17 ani, 4 luni și 17 zile.

În ceea ce privește perioada 01.12.1998 - 01.04.2001, și care ar fi fost greșit luată în considerare de către instanța fondului, deoarece nu s-a regăsit în anexa 2 Ordinului nr.50/1990, aceasta a fost corect avută în vedere de către prima instanță câtă vreme este prevăzută ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, potrivit mențiunii de la poziția 69 din carnetul de muncă al intimatului, aflată la fila 80 din dosarul de fond, iar recurenta are obligația de a stabili drepturile de pensie în raport de datele menționate în carnetul de muncă al asiguratului, fără a putea exclude datele menționate în acesta, potrivit propriilor interpretări.

Vor fi respinse, ca nefondate și susținerile recurentei referitoare la greșite aplicare de către prima instanță a dispozițiilor art.40, 41 alin.1, 2 și 4, art.42 alin.3 și 4 și art.43 alin.2 din Legea 19/2000, câtă vreme în raport de împrejurarea că perioada lucrată de contestator în condiții deosebite de muncă a fost de 17 ani, 4 luni și 7 zile, în mod corect prima instanță a reținut că vârsta standard de pensionare a acestuia aplicabilă potrivit anexei 3 Legii nr.19/2000 de 64 de ani și 2 luni se reduce cu 3 ani și 6 luni, rezultând o vârstă de 60 de ani și 8 luni pe care intimatul o împlinise deja la data formulării cererii sale de pensionare din 26.06.2008; în ceea ce privește împrejurarea că prima instanță nu ar fi avut în vedere dispozițiile Ordinul 340/2001, acestea sunt nefondate, întrucât în mod corect prima instanță a făcut aplicarea anexei nr.3 din Legea nr.19/2000, ca act normativ cu forță juridică superioară.

Curtea mai reține și împrejurarea că, prima instanță contrar susținerilor recurentei ce apar ca nefondate, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.194 alin.2 din Legea nr.19/2000, respingând cererea intimatului de valorificare a veniturilor atestate de adeverința emisă la data de 21.12.2006, de către Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară, tocmai în raport de aceste dispoziții; mai mult și în ceea ce privește perioada 26.06.1966 - 30.12.1968, a fost avută în vedere în mod corect de către prima instanță în privința analizei legalității deciziei contestate tocmai în raport de dispozițiile menționate ce prevăd că stagiul de cotizare realizat în sistemul pensiilor militare se are în vedere la deschiderea drepturilor de pensie.

Nefondate sunt și susținerile recurentei potrivit cărora, instanța fondului ar fi cumulat reducerea vârstei standard de pensionare a intimatului, prevăzută de vreo lege specială cu cea prevăzută de Legea nr.19/2000, precum și cele referitoare la aplicabilitatea art.47 din acest ultim act normativ, câtă vreme prima instanță nu a avut în vedere legi speciale de pensionare, iar intimatul nu se află într-o situație de handicap.

Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția tardivității.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.5804 din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.41918/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.: /2ex.

07.01.2010

Jud. fond.:;

Președinte:Enache Daniela Georgeta
Judecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 7366/2009. Curtea de Apel Bucuresti