Obligație de a face. Decizia 7368/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5770/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7368R
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurentul V, împotriva sentinței civile nr.4885 din 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.2235/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului, având ca obiect-obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul personal, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea Curții privind cuantumul pensiei de invaliditate recurentul arată că pensia de invaliditate era de 270 lei, sumă ce a fost contestată și a ajuns la cuantumul de 540 lei.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurentul solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și motivat, trimiterea cauzei pentru efectuarea expertizei, având în vedere că s-a luat în calcul la stabilirea punctajului salariul minim pe economie în loc de pensia ce o avea, pensie ce reprezenta un venit, iar stagiul de cotizare a fost de 30 de ani.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4885 din 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.2235/3/AS/2009, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul II începând cu data de 01.04.2000, drepturi ce au fost stabilite în baza Legii nr.3/1977.
La data de 30.09.2008, reclamantul s-a adresat cu o cerere Casei de Pensii a Sectorului 3 B, solicitând, în baza Legii nr.19/2000 trecerea începând cu dat de 1 noiembrie 2008 la pensia pentru limită de vârstă, emiterea în consecință a unei noi decizii de pensionare pentru limită de vârstă în condițiile art.10 din Legea nr.3/1977 sub imperiul căreia s-a pensionat.
Dând eficiență prevederilor art.64 din Legea nr.19/2000 în conformitate cu care "La împlinirea vârstei standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii", Casa de Pensii a Sectorului 3 Bap rocedat la cererea reclamantului la emiterea unei noi decizii de pensie de trecere de la pensia de invaliditate la pensia pentru munca depusă și limită de vârstă, respectiv Decizia nr. -/19.02.2009, drepturile fiind stabilite începând cu data de 01.12.2008, pensia fiind stabilită și calculată în condițiile art.41 și următoarele și art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000.
Contestatorul critică decizia contestată astfel emisă pentru două motive, respectiv punctajul mediu anual de 1,98237 stabilit prin susnumita decizie, întrucât aceasta nu a ținut seama că a fost pensionat definitiv sub imperiul Legii nr.3/197 iar stabilirea punctajului mediu anual nu a fost determinată în condițiile prevăzute de art.10 din Legea 3/1977 și nu s-a făcut nici aplicarea art.76, alin.2 din Legea nr.19/2000.
Cu privire la prima critică adusă deciziei contestate, tribunalul a reținut că la data stabilirii pensiei de invaliditate de gradul II începând cu data de 01.04.2000, în baza Legii nr.3/1977, drepturile de pensie erau stabilite prin raportare la media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
Astfel, potrivit prevederilor art.10 din Legea 3/1977, invocate de contestator " tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate".
Aceleași prevederi erau reluate de art.26 din același act normativ în privința pensiei de invaliditate conformitate cu care retribuția tarifară pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacității de muncă este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retribuția medie a ultimilor ani atunci când vechimea în muncă este de până la 5 ani".
Or, întrucât contestatorul a trecut de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă iar reclamantul a optat pentru această din urmă pensie, calculul noi pensii s-a făcut potrivit prevederilor art. 76-78 din Legea nr.19/2000, aceasta fiind legea în vigoare și aplicabilă la momentul nașterii dreptului reclamantului pentru pensia pentru limită de vârstă, nefiind posibilă calcularea pensiei pentru limită de vârstă potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.3/1977, acestea fiind abrogate.
Conform art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: "Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv.
Norma juridică nu ultraactivează, nu-și extinde efectele după ieșirea sa din vigoare, iar abrogarea expresă este cea mai importantă modalitate legală folosită de legiuitor de scoatere din vigoare a unei norme juridice vechi.
Rezultă așadar că dreptul reclamantului la calculul pensiei pentru limită de vârstă nu poate fi stabilit prin aplicarea unor prevederi abrogate și ieșite din vigoare la data nașterii dreptului, neavând relevanță împrejurarea că pensia de invaliditate a fost stabilită în conformitate cu vechea reglementare, legea nouă fiind de imediată aplicabilitate și excluzând aplicarea prevederilor vechii reglementări, cu excepția situației în care însuși legiuitorul a prevăzut posibilitatea supraviețuirii unor drepturi ce au fost câștigate sub imperiul vechii reglementări.
Cum contestatorul critică modul de stabilire a punctajului mediu anual doar din perspectiva faptului că acesta a fost determinat prin luarea în considerare a unei baze de calcul raportată la întreaga perioadă de cotizare astfel cum prevede art.76 alin.1 și art.77-78 din Legea nr.19/2000, fiind nemulțumit că nu s-a păstrat baza de calcul prevăzută de art.10 din Legea nr.3/1977, tribunalul a constatat că această critică este neîntemeiată, contestația formulată în baza acestui motiv urmând a fost respinsă ca nefondată.
Se observă că norma legală invocată de contestator - art.76 alin.2 teza finală - precizează în ceea ce privește contribuția pentru asigurările sociale de sănătate că este "datorată potrivit legii".
Potrivit art.213 alin.2 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, modificata, beneficiază de asigurare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu plata contribuției din alte surse, pensionarii pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit.
Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate.
Contribuția lunara a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra veniturilor realizate din pensii potrivit prevederilor art.257 din lege.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (art.259 alin.2 și 3) în cazul pensionarilor, până la data de 01.01.2010, contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează numai asupra veniturilor (pensiei) care depășesc limita supusă impozitului pe venit (1.000 lei conform art.68 al Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal). După data menționată se datorează și se calculează cota de contribuție și asupra veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile.
Astfel, potrivit art.259 - (2) Pentru pensionari contribuția datorată de aceștia se aplică numai la veniturile din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferența între cuantumul pensiei și această limită și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
(3) Contribuția pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevăzute de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se datorează și se calculează începând cu data de 1 ianuarie 2010.
În acest context, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra sumei cu titlu de pensie care depășește limita de la care pensia este supusă impozitului pe venit, contribuție ce se suportă de pensionari și se virează odată cu plata drepturilor de pensie.
La momentul deschiderii dreptului la pensie de invaliditate - petentul-pensionar nu datora contribuție de asigurări sociale de sănătate.
Chiar și în condițiile calculării contribuției de asigurări sociale și în raport de veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit tribunalul a constatat că pensionarii respectivi (ipoteză în care nu se află deocamdată contestatorul) nu datorează personal contribuția ei fiind încadrați de lege în categoria persoanelor care sunt asigurate cu plata contribuției din alte surse (art.213 alin.2 lit.h), respectiv din bugetul de stat după cum dispune art.260 alin. 1 lit. a teza a Il-a din Legea nr.95/2006, ceea ce face ca dispozițiile art.76 alin.2 din Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare să nu fie aplicabile.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel s-a arătat că buletinul de calcul depus de Casa de Pensii a Municipiului B nu precizează punctajul suplimentar pentru perioada 1967 și urm. precum și din data de 01.02.1991 până în 1.12.2005, precum și faptul că instanța de fond nu a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să valorifice, adeverința nr.2488/2007 care evidențiază toate veniturile cu caracter permanent din perioada 01.10.1969 până în 31.12.1990, prin neluarea în considerare a acesteia fiind scăzut punctajul pensiei și respectiv cuantumul pensiei cuvenite recurentului.
S-a mai susținut și faptul că intimata în mod eronat prezintă în buletinul de calcul că salariul mediu brut pe economie în luna mai 2007 este de 1387 lei, acesta fiind de numai 1361 lei conform Institutului Național de Statistică, iar în buletinul de calcul nu este precizată pensia de invaliditate de la 01.04.2000 la 01.04.2001 și în mod eronat s-a luat în calcul salariul minim pe economie, în loc de pensia cuvenită, respectiv 586,34 lei corespunzătoare unui salariu tarifar mediu dedus de 90062 lei, conform sentinței civile nr.1747/04.04.2006 și a deciziei civile nr.113/R din19.01.2007 rămase definitive și irevocabile.
Recurentul a mai arătat că instanța de fond în mod eronat reține punctul de vedere al Casei de Pensii a Municipiului B și deși în buletinul de calcul se precizează că recurentul a fost pensionat în baza Legii nr.3/1977, nu ia în seamă faptul că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani și nu de 31 de ani și 10 luni, precum și faptul că aceasta nu a făcut aplicarea art.76, alin.2 din Legea nr.19/2000.
În susținerea recursului, recurentul a depus, în copie, extras privind câștigul salarial mediu brut și net pe total economie, în perioada 1938, 1947-2004, câștigul salarial mediu brut pe total economie în anii 1990-2007, sentința civilă nr.620/2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și sentința civilă nr.1747/2006 pronunțată de aceeași instanță.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele
Recurentul reclamant a sesizat instanța de fond cu o acțiune având ca obiect contestarea deciziei nr.-/19.02.2009, emisă de Casa de Pensii a Sectorului 3 B sub două aspecte: stabilirea punctajului mediu anual de 1,98237, întrucât acesta nu a ținut seama că reclamantul a fost pensionat definitiv sub imperiu Legii nr.3/1977, iar stabilirea punctajului mediu anual nu a fost determinată în condițiile prevăzute de art.10 din Legea nr.3/1977 și nu s-a făcut nici aplicarea art.76 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Cu privire la aceste critici instanța de fond s-a pronunțat reținând în mod corect faptul că reclamantul a trecut de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă și având în vedere opțiunea acestuia pentru pensia pentru limită de vârstă, calculul noii pensii s-a făcut conform art.76 -78 din Legea nr.19/2000, aceasta fiind legea în vigoare la momentul nașterii dreptului reclamantului pentru pensia pentru limită de vârstă nefiind posibilă calcularea acestei pensii conform dispozițiilor art.10 din Legea nr.3/1977, acestea fiind abrogate, iar conform art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000, norma juridică nu ultraactivează.
Și referitor la dispozițiile art.76 din Legea nr.19/2000, instanța de fond a stabilit în mod corect faptul că potrivit dispozițiile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv art.259 alin.2 și 3 în cazul pensionarilor, până la data de 01.01.2010, contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează numai asupra veniturilor, care depășesc limita supusă impozitului pe venit (1.000 lei conform art.68 al Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal), iar după data menționată se datorează și se calculează cota de contribuție și asupra veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile.
Astfel, potrivit art.259 - (2) Pentru pensionari contribuția datorată de aceștia se aplică numai la veniturile din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferența între cuantumul pensiei și această limită și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
(3) Contribuția pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevăzute de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se datorează și se calculează începând cu data de 1 ianuarie 2010.
Astfel, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra sumei cu titlu de pensie care depășește limita de la care pensia este supusă impozitului pe venit, contribuție ce se suportă de pensionari și se virează odată cu plata drepturilor de pensie, iar la momentul deschiderii dreptului la pensie de invaliditate - petentul-pensionar nu datora contribuție de asigurări sociale de sănătate.
Prin motivele de recurs, însă recurentul aduce în discuție aspecte noi care nu au fost invocate la instanța de fond, aceasta nefiind sesizată cu respectivele critici, tribunalul procedând conform dispozițiilor art.129 pr.civ. și hotărând doar asupra obiectului cererii cu care a fost sesizată.
În condițiile în care criticile invocate prin intermediul cererii de recurs nu au fost puse în discuția instanței de fond acestea neconstituind critici aduse deciziei contestate prin intermediul cererii de chemare în judecată, Curtea constată că, în speță, își au incidența dispozițiile art.316 raportat la dispozițiile art.294 alin.1 pr.civ. fiind cereri noi ce nu pot fi invocate direct în recurs.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul V, împotriva sentinței civile nr.4885 din 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.2235/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
11.01.2010
Jud. fond.:;
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
