Recalculare pensii. Decizia 355/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.355/AS
Ședința publică de la 15 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.273/10.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Cumpăna,-, -.C,.7, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă la primul apel al părților, pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii, consilier juridic, conform delegației nr.17301/2009, intimatul reclamant, asistat de d-na avocat, conform împuternicirii avocațiale seria -, nr.79026/15.12.2009, depuse la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Totodată, aduce la cunoștința completului de judecată faptul că la fila 5 dosarului Curții de Apel, recurentul a depus precizări, precum și o cerere la care a atașat și acte medicale, prin care arată că este bolnav.
Instanța constată că prin așa zisele precizări depuse la fila 5 din dosar, recurentul aduce critici hotărârii împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, astfel că pune în vedere acestuia să precizeze ce constituie acestea: este vorba de un recurs sau de o întâmpinare la recursul formulat de pârâta casa Județeană de pensii
Apărătorul intimatului arată că acele precizări constituie de fapt întâmpinare la recursul formulat de pârâta casa Județeană de pensii
Instanța, întreabă intimatul, prezent personal în instanță dacă susține declarația apărătorului său, potrivit căreia precizările depuse la fila 5 din dosar reprezintă o întâmpinare iar nu un recurs.
Intimatul solicită lăsarea cauzei la a doua apelare pentru a lua legătura cu apărătorul său.
Instanța lasă cauza la a doua apelare.
Reluând cauza, instanța constată că se prezintă în instanță pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii, consilier juridic, și intimatul reclamant, asistat de d-na avocat.
Instanța procedează la identificarea intimatului, conform seria -.-, CNP: -.
Intimatul arată că precizările depuse la dosarul cauzei reprezintă o întâmpinare la recursul formulat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii
Fiind întrebate, părțile arată că nu mai au alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Apărătorul intimatului reclamant, având cuvântul solicită respingerea recursului, ca nefondat, considerând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecată - onorariu avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.
Precizează de asemenea apărătorul intimatului că în mod corect expertul a stabilit punctajul care i se cuvine contestatorului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe Tribunalului Constanța la data de 23.05.2008, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii C pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună recalcularea pensiei de 414 lei.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că i-au fost comunicate decizia nr. -/16.04.2008 și adeverința din 01.04.2000 din care rezultă că are pensia de 414 lei și nu de 2.200.200 lei; astfel solicită recalcularea pensiei pentru o perioadă de 8 ani și nu doar 2 ani, deoarece a depus documente pentru 8 ani.
Nu s-a motivat în drept; nu s-au solicitat probatorii; s-au anexat copii ale deciziei nr. -/16.04.2008 și cupoane de pensie din perioada septembrie 2003 - mai 2008.
Pârâta a formulat întâmpinare (fila 78 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată considerând că susținerile reclamantului sunt nefondate.
În apărare, s-a arătat că decizia nr. - din 16.04.2008 reprezintă recalcularea dreptului de pensie în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005 începând cu de 01.12.2005.
Drepturile recalculate au fost stabilite atât pe baza documentației de pensionare existentă la dosarul administrativ, cât și a cererii nr. 2817 EV/24.05.2007.
S-a procedat la fructificarea datelor din adeverințele înregistrate sub nr. 2817EV/24.05.2007, referitoare la sporurile de care a beneficiat reclamantul în
timpul activității profesionale așa cum rezultă din desfășurătorul buletinului de calcul al deciziei nr. - din 16.04.2008.
Astfel, punctajul mediu anual a înregistrat o creștere de la 1,40009 la 1,52869, iar cuantumul pensiei este egal cu 889 lei. De asemenea, reclamantul a primit cu titlu de drepturi restante suma de 1642 lei în luna mai 2008.
Într-adevăr, adeverința nr. 5992/2604.2007 prezintă sporuri pentru o perioadă de 8 ani, respectiv 1992-2000 dar, după cum rezultă din desfășurătorul buletinului de calcul, acesta perioadă a fost fructificată ca stagiu realizat încă de la emiterea deciziei inițiale de înscrierea la pensie și se regăsește implicit și în decizia de recalculare conform OUG nr. 4/2005.
Drepturile bănești restante acordate în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005 au fost corect calculate și achitate fiind respectate dispozițiile art. 7 alin. 5 din același act normativ potrivit căruia "cererile prevăzute la alin. 3 se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare de la data plății drepturilor recalculate stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție".
Anterior (la 08.08.08) intimata a depus la dosarul cauzei întreaga documentație ce alcătuiește dosarul administrativ conținând decizia nr. -/16.04.2008 cu buletinul de clacul, cererea nr. 2817/Ev/24.05.2007, adeverința nr. 212/18.05.2007 eliberată de C, nr. 5992/26.04.2007 eliberată de, nr. 547/29.04.2002 eliberată de Utilaj.
La termenul din 17.10.2008, reclamantul și-a precizat cererea arătând că a înțeles să formuleze prezenta acțiune întrucât pârâta nu a procedat la recalcularea corectă a drepturilor de pensie deoarece, din documentația aferentă unei perioade de 8 ani, a luat în calcul doar doi ani.
Astfel - s-a susținut -, înainte de recalculare pensie sa era de 8.050.000 lei iar după recalculare era de 8.890.000 lei, primind de la pârâtă o diferență de 16.000.000 lei. Pensia stabilită în anul 2000 fost de 2.200.000 lei, însă odată cu decizia de pensie din 16.04.2008, ar rezulta că drepturile de pensie începând cu anul 2000 ar fi de 414 lei, în loc de 220 lei. În septembrie 2003 avea o pensie în cuantum de 3.289.000 lei și solicită recalcularea pensiei de la 414 lei.
Acestea au fost completate cu cererea de la 12.12.2008 prin care reclamantul a arătat că solicită acordarea diferențelor de bani ce rezultă din calcularea deciziilor de pensie de 4.140.000 lei și prin raportare la decizia nr. -/2008 recalcularea pensiei neprimite. Mai arată că în mod greșit s-a recalculat și trimis diferența pentru spor de vechime și spor de noapte. În acest sens,a solicitat expertiză contabilă.
De asemenea, la 05.09.2008, reclamantul a învederat că solicită diferența drepturilor de pensie calculate până la valoarea sumei de 414 lei, începând cu data de 01.04.2000, până în luna mai 2006 când s-au făcut majorări, întrucât, așa cum rezultă din cupoanele de pensie a primit o sumă mai mică, fără a preciza dacă majorarea pensiei a avut loc în luna ianuarie, sau în luna mai 2006.
La solicitarea instanței reclamantul a învederat că solicită plata retroactivă a diferențelor drepturilor de pensie calculate până la valoarea sumei de 414 lei, începând cu data de 01.04.2000.
Instanța, față de precizările formulate la obiectul acțiunii a invocat, din oficiu, excepția prescrierii dreptului la acțiune, prin raportare la dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, cu privire la plata eventualelor diferențe la care ar fi fost îndreptățit reclamantul în perioada 01.04.2000-22.05.2005 și pune în discuție excepția invocată și având în vedere temeioul de drept arătat a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru diferențe la care ar fi fost îndreptățit reclamantul în perioada 01.04.2000-22.05.2005.
Prin sentința civilă nr. 273/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis acțiunea reclamantului și în consecință: s-a anulat decizia nr. -/16.04.2008 emisă de intimată; a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă cu data deschiderii drepturilor 01.12.2005, având în vedere un punctaj mediu anual de 1,55814, s-au respins pretențiile corespunzătoare perioadei 01.04.2000-22.05.2005, ca prescrise; s-au respins pretențiile corespunzătoare perioadei 22.05.2005-01.12.2005 ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/10.09.2000, Casa Județeană de Pensii C i-a acordat reclamantului o pensie pentru limită de vârstă în suma de 2.009.527 lei, drepturi care s-a plătit începând cu data de 08.08.2000.
De-a lungul timpului, această pensie a suferit mai multe modificări începând cu 01.07.2005 când punctajul a fost de 1,40009, la 01.08.2006 de 1,38479 punctaj care a fost menționat până la data de 01.04.2008.
La data de 24.05.2008, reclamantul a formulat o cerere de recalculare a pensiei avându-se în vedere sporurile și veniturile rezultând din adeverința eliberată de angajatori: adeverința nr. 212/18.05.2007 eliberată de C, nr. 5992/26.04.2007 eliberată de, nr. 547/29.04.2002 eliberată de Utilaj
Cum adeverințele priveau venituri obținute anterior deschiderii inițiale a drepturilor și, oricum, înainte de aplicarea legii nr. 19/2000 (adică pentru perioada 1970 - 1992) intimata a procedat la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului în baza OUG nr. 4/2005.
Potrivit art. 1 din OUG. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de această ordonanță de urgență.
Prin dispoziții legale citate s-a deschis calea recalculării drepturilor de pensie cuvenite persoanei ale căror drepturi au fost stabilite în baza dispozițiilor legale în vigoare anterior Legii nr.19/2000, creându-se o imagine exactă a pensiei la care persoana este îndreptățită. Se au astfel în vedere veniturile obținute în toată activitate în muncă (inclusiv sporuri, indemnizații, majorări de retribuții etc.) și nu doar cele din ultimii 5 ani de muncă anterior pensionării precum în procedura prevăzută de Legea nr.3/1977.
Referitor la data acordării drepturilor recalculate, legea a prevăzut o dispoziție excepțională conform căreia prin decizia de modificare - în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare -, drepturile modificate se acordă, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție. art. 7 alin. 3 și 5 din OUG nr. 4/2005.
Astfel în aplicarea dispozițiilor legale expuse și în soluționarea cererii reclamantului, intimata a emis decizia nr.-/16.04.2008 prin care s-a acordat lui începând cu data de 01.12.2005 o pensie pentru limită de vârstă de 452 lei, corespunzătoare unui punctaj mediu anual de 1,52869.
Cum acest calcul poate conduce la stabilirea unor pensii mai mici decât cele aflate în plată (deturnând, practic, de la finalitatea lor aceste dispoziții legale, care se vor mai favorabile - după cum reiese din expunerea de motive a ordonanței care se bazează pe principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie"), legiuitorul a reglementat și o situație de menținere a drepturilor mai avantajoase.
Astfel, art. 6 prevede că, în situația în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000.
De aceea instituția a procedat la compensarea pensiei în plata la momentul recalculării (01.12.2005) și nu la momentul emiterii deciziei de recalculare (16.04.2008) și, constatând că pensia recalculată este superioară celei în plată dispus plata retroactivă a drepturilor corespunzătoare punctajului mediu anual de 1,52869 începând cu 01.12.2005, achitând reclamantului suma de 1642 cu titlu de drepturi restante (a cărei primire a recunoscut-o si reclamantul)
Pentru verificarea valorificării - prin decizia -/16.04.2008 - a stagiului de cotizare realizat de reclamant precum și a includerii în baza de calcul a întregii documentații aflate la dosarul administrativ și a datelor cuprinse în documentele depuse cu cererea de înregistrată sub nr. 2817/EV/24.05.200 și stabilirea punctajului mediu anual cuvenit reclamantului la 01.12.2005, în baza acestei documentații, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Analizând lucrarea întocmită de expert (inclusiv răspunsul la obiecțiuni) instanța constată că reclamantul era îndreptățit începând cu data de 01.12.2005 la o pensie ce se calculează prin raportare la un punctaj mediu anual de 1,55814; existența acestei diferențe este explicată de expert prin greșita preluare a datelor (în condițiile în care adeverințele anexate cererii de recalculare au fost luate în calcul) și, respectiv, nevalorificarea adeverinței nr. 5992/2007 eliberată de SC SA C se află la dosarul administrativ al cauzei.
Având în vedere soluția pronunțată în ședința din 05.09.2008, asupra excepției prescrierii dreptului la acțiune, cu privire la plata eventualelor diferențe la care ar fi fost îndreptățit reclamantul în perioada 01.04.2000-22.05.2005, vor fi respinge pretențiile corespunzătoare acestei perioade, ca prescrise.
Față de cele arătate anterior cu privire la recalcularea efectuată în baza OUG nr. 4/2005, rațiunile recalculării, momentul de la care se acordă drepturile recalculate, motivele pentru care se compară pensia recalculată cu drepturile efectiv în plată la momentul recalculării (și chiar dacă, la această ultimă dată, pensia cu care s- făcut comparația nu mai era în plată - cum este cazul reclamantului) vor fi respinge pretențiile corespunzătoare perioadei 22.05.2005 - 01.12.2005 ca neîntemeiate.
Având în vedere solicitarea expertului de majorare a onorariului și măsura instanței care, prin încheierea din 10.06.2009 a dispus admiterea în parte a acestei cereri, în conformitate cu prevederile art. 213 alin. 2.pr.civ. va fi obligat reclamantul la plata unui rest de onorariu de expert în sumă de 150 lei.
S-a făcut aplicarea art. 274 alin. 1 și 3.pr.civ.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâta.
În motivarea recursului său, aceasta a arătat următoarele: instituția a avut în vedere toate documentele depuse de reclamant; perioada 01.09.1999 - 16.03.2000 a fost în mod greșit avută în vedere la stabilirea punctajului mediu anual întrucât reclamantul nu a solicitat în mod distinct recalcularea pensiei pentru această perioadă în conformitate cu art. 95 alin. 1 din Legea nr. 19/2000; dacă s-ar fi formulat o astfel de cerere, aceasta ar fi făcut obiectul unei noi decizii de pensie.
Intimatul a depus note scrise.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 95(1) din Legea nr. 19/2000, beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni. În legătură cu acest text legal s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia nr. 264/2007 care are caracter obligatoriu.
Aceste prevederi legale sunt în legătură cu art. 94 alin.1 lit. c) din Legea nr. 19/2000.
Această normă are un caracter general, reglementând procedura de drept comun în situația recalculării pensiei motivat de realizarea unui stagiu de cotizare suplimentar după deschiderea dreptului la pensie.
Dar, prin OUG nr. 4/2005, s-a prevăzut o procedură de recalculare a pensiilor care are un caracter special.
Această procedură de recalculare vizează mai multe motive care determină recalculare, între care și adăugarea unor stagii de cotizare care nu au fost avute în vedere inițial.
Potrivit art. 7 alin.(3) din OUG nr. 4/2005, decizia prevăzută la alin. (1) al aceluiași articol (de recalculare) poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Textul legal nu face nici o distincție, rezultând că poate fi vorba de orice stagiu de cotizare care nu a fost avut în vedere, indiferent de motive.
Această normă cu caracter special se aplică în cauză astfel încât în mod corect s-a stabilit de prima instanță că trebuia avut în vedere acest stagiu de cotizare.
Faptul că reclamantul nu a urmat anterior procedura de drept comun nu îl poate lipsi de beneficiul procedurii speciale, singura sancțiune pentru acesta fiind că drepturile de pensie nu i se acordă potrivit art. 95(3) din Legea nr. 19/2000 ci începând cu 01.12.2005 cum corect a procedat instanța de fond, respingând totodată ca neîntemeiate pretențiile reclamantului pentru perioada 22.05.2005-01.12.2005. Această soluție este conformă și cu principiul contributivității consacrat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000.
În cauză, s-a administrat proba cu expertiza contabilă, care nu a fost criticată de recurentă sub aspectul rezultatului calculelor matematice, urmând a fi avută în vedere în temeiul art. 201 Cod.pr.civ. Din cuprinsul raportului de expertiză a rezultat faptul că punctajul cuvenit reclamantului având în vedere toate înscrisurile depuse, inclusiv stagiul de cotizare realizat în perioada 01.09.1999 - 16.03.2000, este mai mare, de 1,55814, superior celui stabilit de Casa Județeană de Pensii
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
În conformitate cu art. 274 Cod.pr.civ. va fi obligată recurenta la plata către intimat a sumei de 300 lei onorariu avocat - - Baroul Constanța - chitanțele seria - - nr.86/09.12.2009 (pentru 200 lei) și 90/15.12.2009 (pentru 100 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.273/10.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Cumpăna,-, -.C,.7.
Obligă la 300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red./tehnored. dec. rec. jud. -/15.01.2010
dispozitiv gref.
2 ex./20.01.2010
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman