ARTICOLUL 134 Atribuţii Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

ARTICOLUL 134

Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Comentarii despre ARTICOLUL 134 Atribuţii Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

Apostol Melinda 6.09.2012

Noua redactare a art. 134 detaliază principalele atribuţii ale Consiliului Superior al Magistraturii, anume în materie de „politică de cadre”, respectiv în materie disciplinară. Textul arată, fără echivoc, faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate care selectează profesioniştii pentru funcţia de magistraţi, propunând - fireşte, atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale -, Preşedintelui României numirea acestora ca judecători şi procurori, pe de o parte, şi că realizează judecata în fond a abaterilor disciplinare ale magistraţilor, pe de altă parte.

Constituţia

Citește mai mult

conţine, însă, şi un text de trimitere, permiţând ca, prin legea organică a Consiliului, să i se stabilească şi alte atribuţii „în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei”, fiind, aici, o supapă de siguranţă foarte necesară, atât pentru reglarea din interior a justiţiei, cât şi pentru garantarea drepturilor cetăţenilor ajunşi in faţa justiţiei.

Răspunde

sonia ivan 4.07.2012

I. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii are două funcţii importante şi anume: să propună Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor; să fie instanţă disciplinară pentru judecători şi procurori, în cazul în care aceştia comit fapte ilicite care sunt abateri disciplinare.

în legătură cu prima funcţie, textul constituţional face anumite precizări. Astfel, Consiliul nu face propuneri pentru numirea în funcţii de stagiari. Articolul 134 alin. (1) se coroborează cu art. 125, statutul juridic al stagiarilor fiind altul.

Citește mai mult

Mai mult, din moment ce judecătorii stagiari nu sunt numiţi de către Preşedintele României, ei nu se bucură de inamovibilitatea asigurată de art. 125.

Mai multe detalii conţine articolul în legătură cu activitatea de instanţă disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. Mai întâi Constituţia îi atribuie rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. Acest rol se realizează prin cele două secţii, una pentru judecători şi cealaltă pentru procurori. Urmează ca legea Consiliului să stabilească procedura de judecare a pricinilor disciplinare.

Pentru a se asigura o reală independenţă şi imparţialitate a acestor două secţii, Constituţia, în mod înţelept şi prudent, nu acordă drept de vot, în asemenea situaţii, ministrului justiţiei, preşedintelui înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general, deşi, aşa cum am explicat, ei sunt membri de drept în Consiliul Superior al Magistraturii.

II. Calea de atac a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 134 se coroborează şi cu art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie. Astfel, prin alin. (3), permite ca hotărârile în materie disciplinară ale Consiliului să poată fi atacate la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în mod de asemenea prudent, la finele art. 134 s-a adăugat alin. (4) care dă posibilitate legii organice să stabilească şi alte atribuţii.

în acest mod s-a realizat un text suplu şi receptivitate faţă de problemele noi ce pot apărea în viitor în realizarea rolului de garant al independenţei justiţiei.

Răspunde