Art. 57 cod procedura civila Chemarea în judecată a altor persoane Alte persoane care pot lua parte la judecată
| Comentarii |
|
Capitolul III
Alte persoane care pot lua parte la judecată
Secţiunea II
Chemarea în judecată a altor persoane
Alte persoane care pot lua parte la judecată
Secţiunea II
Chemarea în judecată a altor persoane
Art. 57
(1)Oricare din părţi poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
(2)Cererea făcută de pârât se depune odată cu întâmpinarea. Când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.
(3)Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe.
(4)Cererea va fi motivată şi se va comunica atât celui chemat, cât şi părţii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alătura copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.
| ← Art. 56 cod procedura civila Intervenţia Alte persoane care... | Art. 58 cod procedura civila Chemarea în judecată a altor... → |
|---|
Specific acestei forme de intervenţie forţată este faptul că terţul ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
Aşadar, una din părţile iniţiale consideră, nu că terţul pretinde, ci că ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
De vreme ce terţul nu a devenit parte în proces din proprie iniţiativă, în persoana lui nu trebuie analizată calitatea procesuală activă, pentru că el nu este reclamant, chiar dacă, prin definiţie, ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul. Terţul stă
Citește mai mult
în proces prin voinţa reclamantului sau a pârâtului care a făcut cererea de intervenţie.în schimb, terţul ar putea fi considerat cel „obligat" în raportul juridic dedus judecăţii, şi care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul. Altfel spus, sub aspect pasiv, poziţia sa procesuală este cea a persoanei calificate de art. 57, iar nu a pârâtului din cererea de chemare în judecată.
Tocmai pentru că terţul nu are poziţia procesuală a pârâtului, această formă de intervenţie nu poate fi folosită pentru introducerea în proces a unui al doilea pârât, deci a unei alte persoane obligate în raportul juridic dedus judecăţii, atunci când reclamantul doreşte ca hotărârea să fie opozabilă şi acestuia, pentru că pârâtul nu ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, aşa cum cere textul.
Calitatea procesuală a celui chemat în judecată este cea prevăzută de art. 58.
2. Calitatea procesuală a celui chemat în judecată nu poate fi analizată pe cale de excepţie.
A stabili că cel chemat în judecată poate pretinde sau nu aceleaşi drepturi ca şi reclamantul presupune o cercetare a fondului raportului juridic dedus judecăţii, pentru că numai astfel se poate determina în ce măsură cererea de intervenţie este sau nu fondată. în alte cuvinte, problema calităţii procesuale a intervenientului se confundă cu problema temeiniciei cererii prin care a devenit parte în proces.
3. Regula este că cererea formulată de pârât se depune odată cu întâmpinarea, deci cu 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, aşa cum prevede art. 1141 alin. (2) şi numai în mod excepţional poate fi depusă până la prima zi de înfăţişare.
Dacă reclamantul îşi modifică sau îşi întregeşte acţiunea, potrivit art. 132 alin. (1), pârâtul ar putea să formuleze o cerere de chemare în judecată a altor persoane până la termenul acordat de instanţă, şi care în mod obişnuit este următorul termen de judecată.
4. întâmpinarea nu este obligatorie în caz de asigurare a dovezilor [art. 236 alin. (3)], în procesele de divorţ [art. 612 alin. (5)] şi în acţiunile posesorii [art. 674 alin. (4)].
5. Stabilirea unor termene diferite până la care reclamantul şi pârâtul pot formula cererea de intervenţie forţată, se justifică prin aceea că pârâtul este în măsură să cunoască persoanele care pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul încă de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecată, pe când reclamantul află de regulă pe parcursul procesului de existenţa acestor persoane .
6. Cererea de intervenţie poate fi depusă şi cu ocazia rejudecării fondului după casarea cu trimitere, dacă se asigură parcurgerea a două grade de jurisdicţie şi în privinţa sa. Acest lucru este cu putinţă atunci când casarea a fost dispusă pentru necompetenţă atât a primei instanţe cât şi a instanţei de apel, ori a fost casată o sentinţă dată fără drept de apel, pentru că numai în acest caz, faţă de noul sistem al căilor de atac, judecata se reia la prima instanţă.
7. Fiind o cerere incidentală, cererea de chemare în judecată a altor persoane este de competenţa instanţei sesizate cu cererea principală (art. 17). 8. Codul nu prevede, aşa cum o face în cazul intervenţiei voluntare [art. 52 alin. (1)] necesitatea discutării admisibilităţii în principiu a cererii de chemare în judecată a altor persoane.
în aceste condiţii, instanţa va lua act de depunerea cererii şi urmează să o soluţioneze împreună cu cererea principală. S-a spus'; că atunci când cererea nu poate fi primită pentru că, de exemplu, se urmăreşte introducerea în proces a unui nou pârât, instanţa va pronunţa o încheiere de respingere a cererii ca inadmisibilă, supusă căilor de atac odată cu fondul.
că acestea nu ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, art. 57 C. proc. civ. referindu-se la situaţia când înseşi persoanele chemate în judecată ar putea avea calitatea de reclamanţi în proces, în raport de obiectul acestuia. Astfel, prin deturnarea acestei instituţii procedurale de la sensul şi spiritul ei, reclamantul a chemat în judecată aceste persoane, în încercarea de a remedia greşeala în alegerea persoanei pârâţilor în
Citește mai mult
acţiunea în revendicare, motiv pentru care cererea este inadmisibilă (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 318/2000);2) Reclamanţii (proprietari ai apartamentelor construite cu sprijinul statului) care au cerut, iniţial, obligarea pârâtului (persoană juridică cu obiect de activitate constând în construcţii şi vânzări de locuinţe) să efectueze o serie de remedieri în apartamentele lor, nu pot ca ulterior, în baza art. 57-59 C. proc. civ., să cheme în judecată şi persoana juridică care a construit imobilul (pe baza contractului încheiat cu pârâtul), întrucât, pe de o parte, persoana juridică constructoare nu se află în raporturi juridice cu reclamanţii, ci doar cu pârâtul, iar pe de altă parte, această persoană juridică nu este în măsură să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamanţii de la pârât (Trib.Jud. Timiş, secţia civilă, decizia nr. 1383/1987, în R.R.D. nr. 10/1988, p. 63);
2. Termenul formulării cererii.
1) Cu excepţia cazului când părţile consimt, instanţa judecătorească nu este îndreptăţită să încuviinţeze introducerea unei alte persoane în cauză, dacă cererea făcută de pârât în acest scop nu a fost formulată ia prima zi de înfăţişare (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 994/1957, în C.D. 1957, p. 305);
2) Nu se poate face în recurs o cerere de intervenţie forţată din partea reclamantului, prin care se solicită introducerea unui nou pârât în proces, fiindcă acest lucru înseamnă o modificare a acţiunii (Trib. Reg. Bacău, secţia civilă, decizia nr. 1799/1956, în Legalitatea populară nr. 2/1957, p. 219);
3) Deşi cererea de chemare în judecată a altei persoane, când este făcută de pârât, trebuie depusă cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, iar când este formulată de reclamant, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de fond, totuşi, ea poate fi introdusă şi după casarea hotărârii, în cursul dezbaterilor la instanţa de trimitere, atunci când necesitatea chemării în judecată a altei persoane a reieşit numai în urma proba-toriilor administrate în faţa instanţei de trimitere (Trib. Reg. Craiova III, secţia civilă, decizia nr. 3455/1958, în Legalitatea populară nr. 1/1960, p. 96).
Notă: Soluţia instanţei trebuie nuanţată, ţinând cont de noul sistem al căilor de atac. Ea ar mai fi de actualitate numai pentru acele situaţii în care împotriva hotărârii primei instanţe se poate exercita direct calea de atac a recursului, deci când dreptul de apel este suprimat de lege. în toate celelalte cazuri, cererea de chemare în judecată a altei persoane (ca de altfel şi celelalte cereri de atragere a terţilor în proces) nu mai poate fi primită, deoarece s-ar răpi părţilor un grad de jurisdicţie, fără a exista un text de lege în acest sens. Mai subliniem că pârâtul trebuie să depună cererea de intervenţie forţată odată cu întâmpinarea (în principiu, cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată), iar numai în acele situaţii de excepţie în care întâmpinarea nu este obligatorie pârâtul poate să depună cererea la prima zi de înfăţişare;
3. Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra cererii. Omisiunea instanţelor de a da calificarea corectă şi de a se pronunţa cu privire la o cerere
întemeiată pe dispoziţiile art. 57 C. proc. civ. atrage casarea deciziei pronunţate în apel şi a sentinţei pronunţate de prima instanţă, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., iar cauza este trimisă spre rejudecare primei instanţe (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 966/1998, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 306).
Notă: Referitor la motivul de casare invocat, soluţia are în vedere redactarea art. 304 pct. 6 anterioară modificării prin
O.U.G. nr. 138/2000, când prevedea şi ipoteza în care nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere (minus petita)
Admisibilitate
în cauză, reclamanţii (persoane fizice, proprietari de apartamente proprietate personală, construite cu sprijinul statului) au cerut, iniţial, obligarea pârâtului (oficiul judeţean de construcţii şi vânzări de locuinţe) să efectueze o serie de remedieri în apartamentele lor. Ulterior, în baza art. 57-59 C. proc. civ., au chemat în judecată şi unitatea de construcţii-montaj care a construit blocul (pe baza contractului încheiat cu pârâtul). Această din urmă chemare în judecată a unei alte persoane este nelegală deoarece, pe de o parte, unitatea constructoare nu se
Citește mai mult
află în raporturi juridice cu reclamanţii, ci doar cu pârâtul, pe de altă parte, această unitate nu este în măsură să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamanţii de la pârât. - Tribunalul judeţean Timiş, decizia civilă nr. 1383/1987, Revista română de drept nr. 10/1988, p. 63-64.Recurs. Intervenţie forţată. Admisibilitate
Nu se poate face în recurs o cerere de intervenţie forţată din partea reclamantului, prin care se solicită introducerea unui nou pârât în proces, fiindcă acest lucru înseamnă o modificare a acţiunii. - Tribunalul regional Bacău, decizia civilă nr. 1799/ 1956, Legalitatea populară nr. 2/1957, p. 219.