Deţinerea de acţiuni la o societate bancară, de către un judecător. Lipsa rezultatului vătămător
Comentarii |
|
Fapta judecătorului B.R. de a avea calitatea de acţionar la Raiffeisen Bank nu întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, întrucât fapta nu a produs niciun rezultat dăunător, în sensul afectării independenţei şi imparţialităţii sale, cu atât mai mult cu cât, în activitatea de judecată desfăşurată de la numirea sa în funcţie până în prezent nu a soluţionat cauze în care banca la care este acţionară să fie parte şi nici nu a recurs la serviciile oferite de această bancă, susţinere care nu a fost contrazisă de nicio altă probă administrată în cauză. Mai mult, numărul şi valoarea acţiunilor deţinute (411 acţiuni în valoare totală de 22 lei), raportate la valoarea capitalului social publicat pe site-ul oficial de către Raiffeisen Bank (1.196,259 milioane lei) şi la dispoziţiile capitolului IV din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, nu-i conferă judecătorului calitatea de decident în politicile băncii.
C.S.M., Secţia pentru judecători Hotărârea nr. 2J din 28 ianuarie 2009
Comisia de disciplină pentru judecători a solicitat sancționarea disciplinară a judecătorului B.R. de la Judecătoria X pentru săvârșirea abaterii disciplinare constând în nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la interdicții, prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare.
în motivarea acțiunii, Comisia de disciplină pentru judecători a reținut că pârâta judecător B.R., în declarația de interese aferentă anului 2007, depusă la data de 13.08.2008, a menționat că are calitatea de acționar la Raiffeisen Bank, calitate pe care o are din data de 30.09.1992 când, urmare a unei oferte publice a Băncii Agricole SA, a achiziționat un număr de 20 acțiuni, pentru care i s-a eliberat certificatul de acționar nr. 36/0268 din 3.03.1998, care atesta calitatea sa de acționar, precum și valoarea nominală a celor 20 de acțiuni.
Calitatea de acționar la o unitate bancară a fost menținută de pârâta judecător B.R. și după numirea în funcția de judecător, respectiv din data de 1.09.1998, singurele modificări intervenite referindu-se la societatea la care erau deținute acțiunile (urmare a unei fuziuni, din procesul de reorganizare a rezultat societatea Raiffeisen Bank SA), precum și la numărul acțiunilor care, datorită acestei reorganizări, a crescut la 352. Pentru anul 2007, pârâta judecător a încasat dividende în sumă de 1,48 lei, corespunzătoare unui număr de 411 acțiuni, astfel cum rezultă din mandatul poștal expediat de Raiffeisen Bank SA în luna august 2008.
Aceste acțiuni au fost înstrăinate după dispunerea cercetării prealabile, prin contractul de donație mobiliară, autentificat sub nr. 2339/03.12.2008 de BNP A.C.
Prin hotărârea nr. 2J/28.01.2009, Secția pentru judecători a respins acțiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru judecători, ca neîntemeiată.
Ca situație de fapt s-a reținut că la data de 13.08.2008 pârâta judecător B.R. a depus declarația de interese aferentă anului 2007, în care a menționat faptul că are calitatea de acționar la Raiffeisen Bank, calitate pe care aceasta o deține din 30.09.1992 când, în urma unei oferte publice a Băncii Agricole S.A. a achiziționat un număr de 20 acțiuni, pentru care i s-a eliberat certificatul de acționar nr. 36/0268 din 3.03.1998.
începând cu 1.09.1998, B.R. a fost numită în funcția de judecător, dată la care deținea acțiuni la Banca Agricolă S.A. Singurele modificări intervenite în declarația de interese constau doar în numele societății la care erau deținute acțiunile, deoarece în urma unei fuziuni, din procesul de reorganizare a rezultat societatea Raiffeisen Bank S.A., precum și la numărul acțiunilor, care a crescut la 352 datorită acestei reorganizări precum și faptul că, pentru anul 2007 pârâta judecător B.R. a încasat dividende în sumă de 1,48 lei, corespunzătoare unui număr de 411 acțiuni. Ulterior dispunerii cercetării prealabile, pârâta judecător a donat aceste acțiuni unei terțe persoane.
Secția a avut în vedere că în conformitate cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale și Principiile fundamentale referitoare la independența judecătorilor, aprobate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în anul 1985, în legile privind reforma sistemului judiciar român au fost instituite o serie de măsuri care au drept scop asigurarea celor mai bune garanții de competență, independență și imparțialitate a judecătorilor, pentru instaurarea unui sistem juridic eficient și echitabil, care să asigure supremația legii, respectarea drepturilor și libertăților persoanelor, egalitatea lor în fața legii și un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora.
Astfel, art. 5 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, prevede că funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (1) lit. c) din același act normativ, judecătorilor și procurorilor le este interzis să aibă calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale sau regii autonome, iar în alin. (2) al aceluiași articol se prevede că, prin derogare de la prevederile alineatului (1) lit. c), judecătorii și procurorii pot fi acționari sau asociați, ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
Din interpretarea coroborată a textelor de lege anterior enunțate s-a reținut că rezultă în mod clar că judecătorii și procurorii nu pot avea nici calitatea de acționar în organismele prevăzute la alin. (1) lit. c) a articolului anterior menționat.
Secția a reținut că fapta pârâtei B.I. de a avea calitatea de acționar la Raiffeisen Bank nu întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a se pronunța astfel, Secția a avut în vedere că pentru a fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii disciplinare, care sunt aceleași pentru oricare din formele răspunderii juridice și privesc calitatea de persoană parte a unui raport de muncă, de serviciu sau de funcție, existența unei fapte ilicite, săvârșirea acesteia cu vinovăție, producerea unui rezultat dăunător și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și rezultatul dăunător.
Deși s-a constatat că pârâta judecător B.R. deține calitatea de acționar la o societate bancară, calitate avută și anterior numirii în funcția de judecător, Secția a apreciat că fapta ilicită sancționată de dispozițiile art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, nu a produs niciun rezultat dăunător, în sensul afectării independenței și imparțialității sale, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a reținut din declarațiile acesteia, constante pe parcursul întregului proces, în activitatea de judecată desfășurată de la numirea sa în funcție până în prezent nu a soluționat cauze în care banca la care este acționară să fie parte și nici nu a recurs la serviciile oferite de această bancă, susținere care nu a fost contrazisă de nicio altă probă administrată în cauză.
Mai mult, s-a reținut că de la data numirii sale în funcția de judecător și până în prezent pârâta judecător B.R. nu a ascuns niciun moment calitatea sa de acționar la o societate bancară, în declarațiile de interese date în acest interval de timp fiind trecute în mod constant atât numărul cât și valoarea acestora, acestea nefiind trecute în declarația de avere, datorită valorii derizorii a dividendelor încasate pentru prima dată în anul 2007 și care au fost de 1,48 lei.
Pe de altă parte, numărul și valoarea acțiunilor deținute (411 acțiuni în valoare totală de 22 lei), raportate la valoarea capitalului social publicat pe site-ul oficial de către Raiffeisen Bank (1.196,259 milioane lei) și la dispozițiile capitolului IV din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, nu-i conferă pârâtei judecător calitatea de decident în politicile băncii.
← Intervenţia judecătorului pe lângă un comisar de poliţie... | Judecător. Material postat pe o pagină de web de către o... → |
---|