Actul adițional de modificare a contractului individual de muncă
| Comentarii |
|
actul adițional de modificare a contractului individual de muncă, [art. 17 din Codul Muncii].
Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor, atât în privinţa conţinutului său legal (durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de muncă, timpul de odihnă, atribuţiile postului stabilite prin fişa de post; perioada de probă, termenul de preaviz), cât şi referitor la partea sa convenţională (clauza de formare profesională, clauza de necon-curenţă, clauza de mobilitate, clauza de confidenţialitate, clauza de obiectiv etc.).
Acordul părţilor se manifestă sub forma unui act adiţional la contractul individual de muncă.
Actul adiţional de modificare, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 40/2011
Modificarea contractului de muncă fără act adiţional: Codul muncii reglementa posibilitatea modificării contractului individual de muncă în cazurile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă
aplicabil, fără a fi necesară încheierea unui act adiţional la contract.
Consecinţele neîncheierii actului adiţional: Modificarea clauzelor contractului individual de muncă prin act adiţional trebuia privită în strânsă legătură cu caracterul consensual al contractului individual de muncă. Lipsa formei scrise a actului adiţional nu afecta însăşi existenţa modificării intervenite, părţile raportului de muncă având posibilitatea de a face dovada intervenţiei acestei modificări în faţa instanţei de judecată.
Termenul de încheiere a actului adiţional: Termenul în care trebuia încheiat actul adiţional la contractul individual de muncă era de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului în legătură cu modificarea preconizată. Având în vedere că obligaţia de informare trebuia îndeplinită de angajator anterior modificării contractului individual de muncă, rezultă că întocmirea actului adiţional preceda modificarea efectivă a clauzelor contractului individual de muncă. Stabilirea termenului de 15 zile reprezenta doar o reminiscenţă a reglementării din 2003 a Codului muncii, ce impunea angajatorului executarea obligaţiei de informare în termen de 15 zile de la momentul lansării ofertei de modificare a contractului individual de muncă.
Actul adiţional de modificare, în condiţiile Legii nr. 40/2011 [art. 17 alin. (5) C. muncii, republicat
Modificarea contractului fără act adiţional: Modificarea contractului individual de muncă în baza unei dispoziţii legale înlătură obligaţia de încheiere a unui act adiţional la contract.
Dimpotrivă, este necesară încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă în situaţia în care modificarea clauzelor acestuia este determinată de o dispoziţie a contractului colectiv de muncă aplicabil.
CONCLUZIE: în dorinţa de a eroda torta contractelor colective de muncă, Legea nr. 40/2011 nu face, în acest caz, decât să birocratizeze excesiv formalităţile de modificare a contractului individual de muncă.
Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social (la fel ca şi predecesoarea sa, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă), prin excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractelor, stabileşte aplicabilitatea contractelor colective de muncă în cazul tuturor salariaţilor din uni-tatea, grupul de unităţi ori sectorul de activitate la nivelul cărora au fost încheiate aceste contracte. Ambele legi menţionate fac referire expresă atât la obligativitatea executării contractului colectiv de muncă, cât şi la imposibilitatea stabilirii prin contractele individuale de muncă a unor drepturi la nivel inferior faţă de cele stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.
Care este deci raţiunea pentru care modificările aduse contractului individual de muncă prin intermediul contractului colectiv de muncă aplicabil ar trebui să facă obiectul unui act adiţional? Nici măcar forma scrisă ad validitatem a contractului individual de muncă nu justifică acest demers, având în vedere că regimul juridic aplicabil contractelor colective de muncă este stabilit prin lege specială, iar acestea sunt înregistrate la organul competent.
Consecinţele neîncheierii actului adiţional: Modificarea clauzelor contractului individual de muncă prin act adiţional trebuie privită prin prisma formei scrise ad validitatem a contractului individual de muncă. Toate actele juridice aflate în interdependenţă cu contractul individual de muncă trebuie să fie încheiate obligatoriu în formă scrisă, având în vedere principiul simetriei actelor juridice. Rezultă că actul adiţional la contractul individual de muncă, ce face parte din acest contract, trebuie să îmbrace obligatoriu forma scrisă.
CONCLUZIE: Lipsa formei scrise a actului adiţional la contractul individual de muncă afectează însăşi existenţa modificării intervenite, având în vedere forma scrisă ad validitatem a contractului individual de muncă.
Termenul de încheiere a actului adiţional: Actul adiţional prin care se modifică clauzele contractului individual de muncă în timpul executării acestui contract trebuie încheiat în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării.
Să pornim analiza acestei prevederi de la derularea cronologică a evenimentelor. în primul rând intervine modificarea unei clauze a contractului individual de muncă, de exemplu, se modifică locul muncii salariatului. în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei acestei modificări, deci după ce salariatul a început prestarea activităţii la noul loc de muncă, se încheie actul adiţional la contractul individual de muncă ce consfinţeşte modificarea intervenită.
Interpretând literal această reglementare, ar rezulta că modificarea unei clauze a contractului individual de muncă intră în vigoare cu 20 de zile lucrătoare înainte de încheierea actului adiţional la contract. Acest lucru este însă imposibil, deoarece în lipsa actului adiţional încheiat în formă scrisă aci validitatem, modificarea verbală a clauzelor contractului individual de muncă este lovită de nulitate absolută.
în opinia noastră, Legea nr. 40/2011 a avut ca model de reglementare dispoziţiile Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a salariaţilor1', ce impuneau înregistrarea actelor adiţionale la inspectoratele teritoriale de muncă, în termen de 20 de zile de la data încheierii acestora. Având în vedere însă obiectul diferit al celor două reglementări, consecinţele generate de acestea au naturi juridice distincte.
Remarcăm totodată faptul că în cuprinsul Ordinului ministrului muncii nr. 1616/2011 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, nu se fac referiri privitoare la termenul de încheiere a actului adiţional la contractul individual de muncă şi nici la momentul de la care începe să curgă acest termen, fiind invocate generic dispoziţiile legale.
CONCLUZIE: Singura interpretare logică a dispoziţiilor art. 17 alin. (5) C. muncii ar fi în opinia noastră următoarea: în termen de 20 de zile lucrătoare de la momentul realizării acordului părţilor asupra modificării preconizate a unei clauze din contractul individual de muncă, va fi încheiat un act adiţional în formă scrisă la contract. Numai după încheierea acestui act adiţional, se produce modificarea efectivă a clauzei prevăzute în contractul individual de muncă.
în condiţiile H.G. nr. 500/2011 privind registrul de evidenţă a salariaţilor, orice modificare a elementelor contractului individual de muncă trebuie înregistrată în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare prevăzut la art. 17 alin. (5) C. muncii, republicat.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Actul adițional de modificare a contractului individual de muncă
