Arendaș
| Comentarii |
|
arendaș, poate avea calitatea de arendaș orice persoană fizică sau juridică. De la data intrării României în UE, au dobândit dreptul de a fi arendași cetățenii străini și persoanele juridice străine, din statele membre UE.
Prin excepție de la regula constituită de dreptul comun în materie de locațiune, arendașul nu poate fi arendator, întrucât art. 1847 C. civ. Interzice, sub sancțiunea nulității absolute, subarendarea totală sau parțială a bunurilor agricole arendate, precum și oficiile de arendaș.
Prin interzicerea subarendării, se obstrucționează aportarea bunurilor agricole arendate la o societate agricolă sau la o asociere simplă în agricultură, deoarece aportarea folosinței acestora echivalează cu subarendarea.
Arendașul are totuși un drept limitat de cesionare a contractului de arendare, în favoarea soțului coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau a descendenților săi care au împlinit vârsta majoratului, aceasta fiind condiționată de acordul scris al arendatorului (art. 1846 C. civ.).
Actualul cod civil nu mai instituie cerința ca arendașul să aibă pregătirea de specialitate agricolă sau un atestat de cunoștințe agricole ori de practică agricolă. Rațiunea se regăsește în dispozițiile art. 74 din Legea nr. 18/1991, cu care dispozițiile speciale în materie se completează, care statuează că toți deținătorii de terenuri agricole, așa cum este și arendașul, sunt obligați să asigure cultivarea acestora și protecția solului.
In fața acestei obligații legale generale a deținătorilor de terenuri și în condițiile în care o exploatare eficientă a terenurilor se face pe suprafețe întinse, arendașul poate fi un simplu manager, aspectele legate de specialitatea, pregătirea și practica agricolă, precum și executarea lucrărilor agricole propriu-zise putând fi încredințate persoanelor de specialitate, pe care le coordonează, în temeiul unor contracte de prestări servicii în agricultură sau unor angajați cu contract de muncă, salariați permanenți ori sezonieri.
Calitatea de arendaș o poate avea și un coproprietar, în privința bunurilor agricole ce îi depășesc cota sa, dacă coindivizarii nu își soluționează raporturile, potrivit regulilor aplicabile indiviziunii. Ca urmare a contractului de arendare, bunurile agricole vor fi folosite în exclusivitate de unul dintre ei, beneficiarul coindi-vizar cumulând astfel calitatea de proprietar pentru cota sa, cu aceea de arendaș, pentru cotele celorlalți coindivizari.
Interdicția explicită a încheierii contractului în calitate de arendaș, prevăzută de art. 18 din Legea nr. 16/1994, modificată prin Legea nr. 350/2003, pentru funcționarii publici și salariații care fac parte din conducerea administrativă a regiilor autonome, societăților comerciale, institutelor, stațiunilor de cercetare și producție agricolă, cu profil agricol care au în administrare sau în patrimoniu terenuri agricole în proprietate publică, se regăsește și în actualul Cod civil, prin trimiterea pe care art. 1784 coroborat cu art. 1778 alin. (2) C. civ., o face la incompatibilitățile prevăzute de art. 1654, art. 1655 și art. 1653 C. civ.
Astfel, art. 1654 alin. (2) C. civ. sancționează cu nulitatea absolută interdicția prevăzută de art. 1654 lit. c) C. civ. - locațiunea, respectiv arendarea, de către funcționarii publici, precum și alte asemenea persoane, care ar putea influența condițiile arendării prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează.
Dimpotrivă, asistăm la o extindere a incapacității instituite de art. 18 din Legea nr. 16/1994 (abrogată prin Legea nr. 71/2011) de la funcționarii publici și salariații din conducerea administrativă, la orice categorie de salariați și funcționari care ar putea influența condițiile arendării, fie chiar din postura de administratori a bunurilor arendate ori a căror administrare o supraveghează, justificat de existența conflictului de interese.
Interdicția își găsește substrat și într-un cadru mai larg, acela al Legii nr. 188/1999, care, în art. 49, instituie pentru funcționarii publici obligația respectării întocmai a regimului juridic al conflictului de interese și al incapacităților stabilite prin lege, calificate de art. 77 din lege ca abateri disciplinare, ca abdicare de la aceste îndatoriri.
Din aceleași rațiuni legate de eventuala existență a conflictului de interese în materia contractului de arendare operează, în temeiul art. 1778 alin. (2) C. civ., și celelalte incapacități prevăzute de art. 1654 și art. 1655 C. civ., care sunt aplicabile în mod corespunzător. De asemenea, sunt aplicabile prin analogie și dispozițiile art. 1653 C. civ., inclusiv atunci când există litigii cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului ce formează obiectul arendării.
Arendașul persoană juridică, de naționalitate română sau străină, trebuie să prezinte garanțiile solicitate de arendator, iar în obiectul său de activitate să figureze exploatarea bunurilor agricole.
Principiul specialității capacității de folosință prevăzut în Codul civil la art. 206 se regăsește și în normativul de clasificare a activităților economice, privitor la necesitatea identității între obiectul derivat al contractului de arendare și obiectul de activitate din normative.
Dată fiind specialitatea capacității de folosință a agenților economici prestatori de servicii în domeniul agriculturii, aceștia pot lua în arendă bunuri agricole, altele decât terenurile.
