Comisiile paritare
Comentarii |
|
comisiile paritare, constituite prin act administrativ la nivelul autorităților sau al instituțiilor publice asigură transparența și legătura dintre instituție și funcționarii publici, având un rol și în materia negocierii și a încheierii acordurilor colective de muncă. Regimul juridic al comisiilor paritare este reglementat de către H.G. nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective.
Referitor la incompatibilitățile membrilor comisiilor paritare, art. 8 din H.G. nr. 833/2007 stabilește următoarele incompatibilități: ,,a) este soț, rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin cu conducătorul autorității ori instituției publice sau cu membrii organelor de conducere ale sindicatului reprezentativ al funcționarilor publici; b) este membru, membru supleant sau președinte al comisiei de disciplină; c) a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară nu a fost radiată, în condițiile legii; d) a fost condamnat printr-o sentință definitivă și irevocabilă pentru fapte de natură penală, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”. Cazul de incompatibilitate prevăzut la lit. b) de mai sus nu este aplicabil în situația în care comisia paritară este compusă din 2 membri titulari și 2 membri supleanți.
Comisiile paritare pot fi formate dintr-un număr de cel puțin 2 și cel mult 6 membri titulari și 2 membri supleanți aleși pentru o perioadă de 3 ani cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor. Mandatul de membru în comisiile paritare este supus suspendării și încetării conform dispozițiilor H.G. nr. 833/2007.
Comisiile paritare exercită o serie de atribuții, printre care și în materia negocierii colective. O primă atribuție o reprezintă participarea cu rol consultativ la negocierea acordurilor colective de muncă. Comisia paritară este implicată în negocierea acordului colectiv de muncă elaborând și proiectul acordului colectiv. O a doua atribuție în materia acordurilor colective de muncă este în legătură cu urmărirea realizării obiectivelor convenite de părți în cuprinsul acordului colectiv de muncă încheiat. În al treilea rând, comisiile paritare întocmesc rapoarte trimestriale referitoare la
respectarea acordurilor colective, pe care le transmit conducerii instituțiilor și a autorităților publice și conducerii organizațiilor sindicatelor semnatare sau reprezentanților funcționarilor publici. Din analiza atribuțiilor exercitate de comisiile paritare în domeniul încheierii și al executării acordurilor colective de muncă reiese un rol consultativ al acestora. Așadar, acordurile colective se încheie avându-se în vedere în mod exclusiv acordul de voință dintre părțile contractante.
După încheierea acordului colectiv de muncă, rolul comisiilor paritare constă în supravegherea executării acordului colectiv și întocmirea de rapoarte trimestriale cu privire la respectarea clauzelor acordurilor colective încheiate. Se pune problema modului în care comisiile paritare pot interveni în cazul în care constată că una dintre părți nu își îndeplinește obligațiile rezultate din acordul colectiv de muncă. Evident că, având în vedere calitatea de terț a comisiei paritare față de acordul colectiv de muncă încheiat între autoritatea sau instituția publică și funcționarii publici reprezentați conform legii, nu se pune problema introducerii unei acțiuni la instanța de contencios administrativ. Totuși, comisia paritară se poate adresa părții care nu își execută obligațiile care îi incumbă din acordul colectiv, iar documentele comisiei paritare (rapoartele trimestriale, notificările cu privire la neexecutarea obligațiilor contractuale sau corespondența cu părțile acordurilor colective de muncă) pot constitui probe în instanță în cazul în care partea prejudiciată va introduce acțiune la instanța de contencios administrativ.
Comisiile paritare exercită și alte categorii de atribuții care nu sunt în legătură cu acordurile colective de muncă’.