Efectele contractului de asigurare faţă de terţi
| Comentarii |
|
Efectele contractului de asigurare faţă de terţi, Efectele cu privire la persoanele cuprinse în asigurare. Efectele cu privire la moştenitorii terţului păgubit. Efectele contractului de asigurare cu privire la moştenitorii asiguratului. Efectele contractului cu privire la intermediarii în asigurări
Contractul de asigurare, ca orice alt contract, produce efecte juridice între părţile contractante, dar anumite consecinţe se produc şi în persoana anumitor categorii de terţi faţă de contractul de asigurare.
Astfel, întrucât contractul de asigurare poate cuprinde asigurarea de răspundere civilă şi a altei persoane decât a contractantului, anumite efecte juridice se vor produce şi cu privire la aceasta.
Apoi, fiind o asigurare de protecţie a terţilor păgubiţi, evident că asigurarea de răspundere civilă generează unele consecinţe juridice şi faţă de aceste persoane.
Nu sunt de neglijat nici efectele juridice create în persoana moştenitorilor terţului păgubit sau a moştenitorilor asiguratului sau persoanei cuprinsă în asigurare.
în sfârşit, dacă raportul de asigurare a fost mijlocit de către intermediarii în asigurări, anumite efecte juridice se vor produce şi faţă de agentul sau brokerul de asigurare prin intermediul căruia s-a încheiat contractul.
Efectele cu privire la persoanele cuprinse în asigurare
Noţiunea de persoană cuprinsă în asigurare este specifică asigurărilor de răspundere civilă. Potrivit art. 2223 alin. (2) C. civ., prin contractul de asigurare se
poate cuprinde în asigurare şi răspunderea civilă a altor persoane decât contractantul asigurării.
Efectele contractului de răspundere civilă cu privire la persoana sau persoanele cuprinse în asigurare sunt aceleaşi cu cele ale asiguratului. Obligaţiile specifice contractului de asigurare de răspundere civilă privind informarea asigurătorului asupra riscurilor ce urmează a fi asigurate, plata primelor de asigurare, încunoştinţarea despre survenirea cazului asigurat etc. revin contractantului asigurării, dar ele pot fi subscrise şi de către persoana sau persoanele cuprinse în asigurare. în ceea ce priveşte obligaţiile asigurătorului, acesta va fi obligat la despăgubiri şi în cazul în care prejudiciul a fost produs de către persoana, respectiv persoanele cuprinse în asigurare. La fel ca în raporturile obişnuite, dacă indemnizaţia de asigurare nu acoperă paguba terţului păgubit, acesta se poate îndrepta împotriva persoanei cuprinsă în asigurare pentru diferenţă. Terţul păgubit nu îl va putea acţiona pe contractantul asigurării, atâta vreme cât nu el a cauzat prejudiciul. Nu este exclus ca prejudiciul să constituie rezultatul faptei în participaţie a contractantului asigurării cu persoana sau persoanele cuprinse în asigurare, caz în care, pentru diferenţa neacoperită de indemnizaţia de asigurare, terţul păgubit are la alegere urmărirea tuturor celor vinovaţi de producerea prejudiciului, sau doar a unuia din ei, cel mai solvabil, ştiut fiind faptul că răspunderea este solidară.
în poliţa de asigurare poate fi cuprinsă răspunderea doar a persoanei cuprinsă în asigurare sau a ambilor, adică atât răspunderea contractantului cât şi cea a persoanei cuprinsă în asigurare. Legea foloseşte singularul dar credem că nu există impedimente ca în acelaşi contract de asigurare să fie cuprinsă răspunderea civilă a mai multor persoane.
Efectele cu privire la moştenitorii terţului păgubit
Contractul de asigurare de răspundere civilă produce efecte juridice faţă de moştenitorii terţului păgubit în caz de deces a acestuia. Fapta delictuală a asiguratului sau acţiunea mecanică a diferitelor lucruri sau animale pot produce consecinţe deosebit de grave terţului păgubit, culminând cu moartea acestuia. De cele mai multe ori moştenitorii terţului păgubit suportă anumite prejudicii, constând în cheltuielile cu eventualele îngrijiri medicale, medicamente, tratamente speciale de vindecare sau recuperare, anterioare decesului, cheltuieli cu înmormântarea, piatra funerară, parastasele şi pomenirile tradiţionale etc. Moartea terţului păgubit poate cauza şi diferite prejudicii morale moştenitorilor acestuia.
Indiferent de natura prejudiciului, material sau moral, moştenitorii terţului păgubit vor putea uza de asigurarea de răspundere civilă a persoanei vinovate de survenirea cazului asigurat. în concret, moştenitorii terţului păgubit se pot îndrepta împotriva asigurătorului de răspundere civilă pentru prejudiciile suferite, astfel cum au fost mai sus exemplificate. De altfel, prin decesul terţului păgubit, efectuarea cheltuielilor sau suferinţele provocate conferă în mod indirect moştenitorilor calitatea de terţi păgubiţi. Moştenitorii au dreptul să fie despăgubiţi de către asigurător pentru prejudiciile suferite în limita sumei asigurate. Aceeaşi posibilitate o au moştenitorii şi faţă de autorul prejudiciului în cazul în care indemnizaţia de asigurare nu acoperă, în întregime, prejudiciul produs.
Efectele contractului de asigurare cu privire la moştenitorii asiguratului
Asigurarea de răspundere civilă produce anumite consecinţe juridice şi în persoana moştenitorilor asiguratului.
Forma de asigurare pe care o analizăm acoperă răspunderea civilă delictuală a asiguraţilor faţă de participanţii raporturilor juridice cărora le-ar putea pune în pericol viaţa, sănătatea sau diferite valori patrimoniale. Cu prilejul producerii prejudiciului, fiind pe tărâm delictual, victima are la alegere acţionarea asigurătorului de răspundere civilă sau asiguratului, adică autorului faptei delictuale cauzatoare a pagubei. în cazul în care autorul prejudiciului decedează, terţul păgubit sau după caz moştenitorii acestuia se pot îndrepta cu acţiune împotriva moştenitorilor autorului faptei. Desigur că această acţiune izvorăşte din raporturile civile delictuale. Este posibil însă ca moştenitorii autorului faptei să despăgubească terţul păgubit, caz în care au acţiune împotriva asigurătorului de răspundere civilă în temeiul contractului.
Dar regresul poate fi şi invers, asigurătorul împotriva moştenitorilor asiguratului, adică a autorului faptei. O astfel de situaţie este atunci când asiguratul a produs fapte cu intenţie. în această ipoteză, asigurătorul este obligat să despăgubească persoana vătămată, dar în caz de deces a asiguratului (autorului faptei), se întoarce şi recuperează sumele de la moştenitorii acestuia. Este o situaţie puţin atipică raporturilor de asigurare, în care regula este că moştenitorii asiguratului încasează indemnizaţia de asigurare şi nu acordă despăgubiri terţilor. Acesta este specificul asigurării de răspundere civilă, anume că, acoperă pagubele produse terţilor şi nu pe cele ale propriilor asiguraţi.
Efectele contractului cu privire la intermediarii în asigurări
Majoritatea contractelor de asigurare, indiferent de riscurile asigurate, forma asigurării, părţile contractante sau orice alte elemente, se încheie prin mijlocirea unor persoane specializate denumite intermediari în asigurări. Dintre aceştia, ponderea cea mai mare o deţin brokerii de asigurare şi agenţii de asigurare. Agentul de asigurare încheie aceeaşi formă de asigurări doar pentru o singură societate de asigurări, iar brokerul poate intermedia orice fel de asigurare în numele şi în contul asigurătorilor de la care a primit mandat. Mai mult, brokerul de asigurare acordă consultanţă asiguraţilor, încasează primele de asigurare, comunică producerea riscului asigurat, eventuale cauze de modificare a condiţiilor de asigurare etc., dar cu toate acestea brokerul nu este parte în contractul de asigurare. Aceasta deoarece, aşa cum am mai arătat, atât brokerul cât şi agentul de asigurare încheie contractele de asigurare în numele şi pe seama asigurătorului şi nu în nume propriu. Prin urmare, intermediarii în asigurări primesc un mandat cu reprezentare de la asigurătorii pentru care lucrează.
Principalul efect juridic produs de încheierea contractului prin intermediari este acela că drepturile şi obligaţiile specifice raporturilor de asigurare se nasc, se modifică şi se sting direct între asigurat şi societatea de asigurare cu care s-a încheiat contractul.
Dacă pe parcursul derulării contractului de asigurare se ivesc anumite neregularităţi, precum nedepunerea de către intermediar a poliţelor de asigurare pe care le-a perfectat, nedepunerea sumelor de bani încasate cu titlu de prime de asi
gurare de la asiguraţi, necomunicarea modificării circumstanţelor riscului asigurat etc., raportul de asigurare rămâne valabil iar pentru toate aceste deficienţe va fi atrasă răspunderea intermediarului în cauză. De pildă, dacă intermediarul a încheiat contractul de asigurare şi a încasat primele de asigurare aferente, dar nu le-a depus la societatea de asigurare şi între timp se produce riscul asigurat, terţul păgubit va fi indemnizat de societatea de asigurare. în astfel de situaţii, când asiguratul sau terţul păgubit face dovada existenţei contractului de asigurare despre care asigurătorul nu are cunoştinţă, pentru că intermediarul nu i-a comunicat poliţa sau nu i-a depus primele de asigurare, asigurătorul va despăgubi asiguratul sau terţul după caz, dar va recupera sumele plătite de la intermediarul nediligent sau de rea-credinţă. Aşadar, cu excepţia fraudei, asiguratul beneficiază de asigurare indiferent de acţiunile sau inacţiunile intermediarului ulterioare încheierii contractului. Altfel spus, asigurătorul nu va putea refuza despăgubirea terţului sau asiguratului de bună-credinţă pe motiv că intermediarul care a mijlocit raportul de asigurare nu a depus poliţa de asigurare ori sumele încasate cu titlu de primă de la asigurat sau contractantul asigurării.
