Executare silită prin poprire
| Comentarii |
|
executare silită prin poprire, formă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.
1) Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică. De regulă, la această formă de executare participă trei persoane: creditorul popritor (urmăritorul), care solicită înfiinţarea popririi, debitorul poprit (urmăritul), care îndeplineşte, concomitent, o dublă calitate - calitatea de datornic, fiind obligat faţă de creditorul popritor şi, totodată, calitatea de creditor faţă de terţul poprit - şi terţul poprit, care este datornicul debitorului poprit. Poprirea poate funcţiona şi numai cu două subiecte de drept, atunci când una din părţi cumulează o dublă calitate, atât de creditor, cât şi de debitor, fiind în prezenţa unei popriri în propriile mâini ale creditorului, caz în care rolul terţului poprit este luat de creditorul popritor. Calitatea de creditor popritor poate aparţine oricărei persoane care posedă o creanţă, indiferent dacă este un creditor privilegiat sau un simplu creditor chirografar.
2) Sunt supuse e.s.p. sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. Nu pot fi supuse e.s.p.: a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie; b) sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte; c) sumele necesare plăţii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiinţării popririi. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute, realizate de debitor. în cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul e.s.p. atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare.
3) în sistemul procesual actual, poprirea parcurge două faze: înfiinţarea şi executarea popririi, iar în situaţiile în care terţul poprit nu-şi execută obligaţiile ce-i revin potrivit legii, şi faza excepţională a validării popririi.
4) înfiinţarea popririi. Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit; astfel, s-a renunţat la procedura de înfiinţare a popririi de către instanţa de judecată, legea conferind direct executorului judecătoresc competenţa de a dispune înfiinţarea popririi. De la această regulă există o excepţie în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii. Poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înştiinţându-se, totodată, şi debitorul despre măsura luată. în adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine terţ poprit, interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit. în cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asigurătorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu, se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor sale. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează, cu afectaţiune specială, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor.
5) Executarea popririi. în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului, în cazul popririi înfiinţate de executorul judecătoresc; b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul popririlor înfiinţate de instanţă din oficiu; la cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va comunica, după caz, executorului ori creditorilor numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte. în cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţează de executorul judecătoresc, atât asupra soldului creditor al acestor conturi, cât şi asupra încasărilor viitoare. La data sesizării băncii prin comunicarea adresei de poprire, însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponi-bilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indis-ponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării e.s.p., terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel; aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate.
6) Eliberarea sau distribuirea sumelor. Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul le vor fi trimise sumele plătite de terţul poprit, pe cheltuiala debitorului. Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terţul poprit, în termen de 15 zile, va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor privind eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute prin executarea silită.
7) Validarea popririi. Dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi. Instanţa va cita creditorul urmăritor, debitorul şi terţul poprit şi, dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desfiinţarea popririi. Terţul poprit, care cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi hotărâre. Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă, cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente. După validarea popririi, terţul poprit va proceda, după caz, la consemnare sau plată, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. în caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărârii de validare, care constituie titlu executoriu. Hotărârea de validare a popririi poate fi valorificată de creditor în termenul general de prescripţie de 3 ani.
8) Dacă nu au fost înfiinţate şi alte popriri, creditorul urmăritor dobândeşte un drept exclusiv asupra sumei poprite; în cazul înfiinţării mai multor popriri, creditorul care a obţinut primul înfiinţarea popririi va veni în concurs cu toţi ceilalţi creditori popritori.
9) în ce priveşte modul de executare, poprirea poate fi simplă sau continuată. Poprirea simplă se realizează printr-o singură plată, iar cea continuată prin plăţi succesive, cum este cazul popririi asupra salariului sau asupra altor venituri periodice.
10) Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru vânzarea bunurilor mobile, ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi de prevederile referitoare la eliberarea sau distribuirea sumelor realizate din executarea silită [sin. poprire; v. şi executare silită indirectă].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Executare silită prin poprire
