Executor judecătoresc
| Comentarii |
|
executor judecătoresc, organ învestit cu autoritatea de stat pentru a îndeplini actele de procedură şi a lua măsurile legale în vederea asigurării executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. în sistemul nostru judiciar e.j. au fost consideraţi ca auxiliari ai justiţiei; noua reglementare privind e.j. determină considerarea lor nu ca auxiliari ai justiţiei, ci ca parteneri ai justiţiei şi ai părţilor. Reprezintă principalul organ de executare cu plenitudinea competenţei de executare în materie civilă. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătoreşti, dacă legea nu prevede altfel. E.j. îndeplineşte actele de procedură şi ia măsurile legale în vederea asigurării executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii, cu excepţia celor date prin lege, în mod expres, în competenţa altor organe de executare. E.j. sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public. Actul îndeplinit de e.j., în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege. La cererea e.j., cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin alte bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au obligaţia să dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării silite. E.j. este obligat să păstreze secretul informaţiilor primite, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Coordonarea şi controlul activităţii e.j. se exercită de către Ministerul Justiţiei. Legalitatea activităţii execuţionale îndeplinite de e.j. este asigurată prin consacrarea de Legea nr. 188/2000 a principiului înfăptuirii activităţii e.j. în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără niciun fel de discriminări, fiind interzis e.j. orice refuz abuziv în îndeplinirea unui act dat în competenţa lor. Poate fi e.j. persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are cetăţenia română şi domiciliul în România; b) are capacitatea deplină de exerciţiu; c) este licenţiată în drept; d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie; e) cunoaşte limba română; f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de e.j. stagiar şi a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin (art. 15 din Legea nr. 188/2000). E.j. este numit de ministrul justiţiei, în baza cererii celui interesat şi după verificarea îndeplinirii acestor condiţii. Numărul e.j. se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un e.j. Numărul e.j. din circumscripţia unei instanţe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numărului e.j. se va avea în vedere şi numărul e.j. stagiari care au promovat examenul de definitivat. E.j. au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu respectarea următoarelor condiţii: a) pentru sumele mai mici de 50.000 lei, onorariul poate fi de până la 10%; b) pentru sumele cuprinse între 50.001 şi 80.000 lei, onorariul este de 3%; c) pentru sumele cuprinse între 80.001 şi 100.000 lei, onorariul este de 2%; d) pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei, onorariul este de 1%. Exerciţiul funcţiei de e.j. se suspendă în cazurile prevăzute de lege, între care: a) în cazul în care împotriva e.j. s-a luat măsura arestării preventive sau în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, în primă instanţă; b) în cazul aplicării sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni; c) în cazurile de incompatibilitate, precum şi în cazul interdicţiilor prevăzute de lege; d) în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la achitarea lor integrală; e) în caz de incapacitate temporară de muncă; f) la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate. Calitatea de e.j. încetează: a) la cerere; b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii; c) prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni; d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile legii; e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni care aduce atingere prestigiului profesiei; f) în cazul constatării văditei sale incapacităţi profesionale, exprimată şi prin anularea sau desfiinţarea irevocabilă de către instanţa de judecată a unui număr de executări silite reprezentând 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic; g) în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei; h) prin deces. încetarea calităţii de e.j. se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu [v. şi competenţa executorului judecătoresc; biroul executorului judecătoresc]
EXECUTOR JUDECĂTORESC, persoană fizică autorizată, având atribuţii să îndeplinească anumite acte de procedură şi să ia unele măsuri legale în vederea asigurării executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. Executorul judecătoresc poate fi persoana care: a) are numai cetăţenia română şi domiciliul în România; b) are capacitate deplină de exerciţiu; c) este licenţiată în drept; d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba română; f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; g) a îndeplinit timp de doi ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de admitere în profesie. Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi. Legea dă în competenţa executorilor judecătoreşti: a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii; b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare; c) comunicarea unor acte de procedură; d) recuperarea, pe cale amiabilă, a oricărei creanţe; e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile reglementate de Codul de procedură civilă; g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor; h) întocmirea protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor; i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.
